Un an mai târziu: Relația dificilă a Europei cu Israelul

Primele reacții ale Uniunii Europene și ale statelor comunitare erau clare: au condamnat atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 ”în cei mai puternici termeni posibili”. Europenii și-au exprimat solidaritatea cu Israelul și dreptul acestuia de ”a se apăra împotriva unor astfel de atacuri violente și nediscriminatorii, în conformitate cu dreptul internațional”.

Până în ziua de astăzi, UE continuă să sprijine Israelul în dreptul său de a se apăra în fața terorismului, spune Peter Stano, purtătorul de cuvânt al lui Josep Borrell, responsabilul pentru politică externă al Uniunii. Partenerilor israelieni continuă să li se ceară constant să ia în considerare consecințele umanitare ale războiului din Gaza, a completat Stano pentru DW.

De la atacul terorist al grupării militante islamiste Hamas asupra Israelului, în care aproximativ 1200 de persoane au fost ucise și peste 250 de ostatici au fost răpiți și ținuți captivi în Fâșia Gaza, ca urmare a replicii militare israeliene, concretizată într-o ofensivă terestră armată, peste 40.000 de persoane au fost ucise, potrivit cifrelor palestiniene.

Primul impuls: Solidaritate puternică și unitate europeană

Imediat după atacul terorist, Hugh Lovatt a observat un ”moment de unitate europeană probabil fără precedent” în atitudinea față de Israel. Hugh Lovatt este expert în Orientul Mijlociu la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Nu a durat însă prea mult până au început să apară primele fisuri în această unitate. Cele dintâi disensiuni au ieșit la iveală într-o dezbatere în care statele UE urmau să decidă dacă ar trebui să ceară o încetare de durată a focului sau doar câteva încetări mai scurte. State precum Germania și Cehia au susținut că cererile de încetare a focului, pentru care pledau, între altele, Irlanda și Spania, refuză Israelului dreptul la autoapărare. La o întâlnire din octombrie 2023, liderii europeni au cerut ”coridoare umanitare și pauze în scopuri umanitare”.

În martie 2024 s-a vorbit despre o ”pauză umanitară imediată, ca o condiție prealabilă pentru o încetare permanentă a focului”. În același timp, liderii au cerut în mod regulat eliberarea ostaticilor și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația umanitară din Fâșia Gaza. În iunie, Consiliul European a constatat un ”număr inacceptabil de victime civile” și a cerut, printre altele, ambelor părți în conflict să facă tot posibilul pentru a proteja populația civilă.

Întrebată de DW, reprezentanța israeliană în UE și NATO a răspuns în scris că țara apreciază ”prietenia și solidaritatea” pe care UE le-au exprimat după 7 octombrie – în special vizita președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și a președintei Parlamentului Roberta Metsola, la scurt timp după atac. În Europa, însă, vizita lui von der Leyen din 13 octombrie a adus critici, pe motiv că s-ar fi poziționat vădit unilateral în favoarea Israelului.

Războiul Israel-Hamas afectează și societatea europeană. În unele țări europene au existat atât expresii de solidaritate cu Israelul, cât și proteste pro-palestiniene, cum ar fi la universitățile germane și franceze.

Războiul, un test de stres

Acum, la un an după 7 octombrie 2023, relațiile dintre UE și Israel sunt supuse unei tensiuni fără precedent, potrivit expertului în Orientul Mijlociu Lovatt. Se datorează în primul rând comportamentului Israelului în Fâșia Gaza.

Israelul își invocă dreptul la autoapărare pentru ofensiva sa terestră. Atacurile au vizat membri ai Hamas, organizație clasificată teroristă de UE și SUA, printre altele, și ar cruța civilii cât mai mult posibil, repetă cu insistență guvernul israelian, care susține de asemenea că teroriștii folosesc populația drept scuturi umane.

Chiar și purtătorul de cuvânt al șefului politicii externe a UE a remarcat o ușoară schimbare în atmosfera relațiilor. Peter Stano dă vina, printre altele, pe ”catastrofa umanitară enormă din Gaza și pe numărul disproporționat de mare de morți civili”.

La începutul lunii septembrie, ministrul german de Externe Annalena Baerbock a călătorit în regiune pentru a unsprezecea oară de la 7 octombrie 2023 și a folosit acolo cuvinte clare. O abordare pur militară în Fâșia Gaza nu va rezolva conflictul, a afirmat Baerbock, care a cerut, de asemenea, încetarea focului și a criticat politica de colonizare dusă de Israel în Cisiordania.

Cu toate acestea, Israelul rezonează prea puțin cu mesajele partenerilor europeni. În aprilie, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu ministrul britanic de Externe David Cameron și cu omologul german al acestuia din urmă. Ulterior, Netanyahu a subliniat că, deși apreciază ”sugestiile și sfaturile” primite, a luat propriile decizii și va face tot ce este necesar pentru autoapărarea Israelului.

Poate UE să exercite influență asupra guvernului Israelului?

”Problema UE nu este lipsa pârghiilor, ci mai degrabă a consensului intern”, spune Lovatt, de la ECFR. Uniunea are cu siguranță capacitatea de a influența Israelul: poate impune sancțiuni sau poate folosi relațiile economice, inclusiv Acordul de Asociere UE-Israel, pentru a face acest lucru.

UE se pretinde cel mai mare partener comercial al Israelului. Acordul de Asociere a creat un ”cadru instituțional pentru dialogul politic și cooperarea economică” între cele două părți, în anul 2000. Printre altele, acordul prevede o clauză privind drepturile omului și o zonă de liber schimb care nu se aplică mărfurilor produse în coloniile israeliene aflate pe teritoriul palestinian ocupat.

Unele state membre au cerut revizuirea acordului, având în vedere situația din Fâșia Gaza. Demersul a eșuat din cauza lipsei de unanimitate, punctează Stano. În schimb, șeful diplomației europene Borrell a anunțat în mai că va fi convocată o reuniune a Consiliului mixt de asociere UE-Israel. Conform acordului, comitetul ar trebui să se întrunească cel puțin o dată pe an. În 2022, o astfel de întâlnire a avut loc din nou pentru prima dată după o pauză de zece ani. Potrivit lui Stano, pregătirile sunt în curs pentru o altă întâlnire.

Misiunea la Bruxelles a Israelului subliniază că statul evreu este cel mai important partener al UE în Orientul Mijlociu și că relația se bazează pe valori și istorie comune. În fața provocărilor comune, precum lupta împotriva terorismului, o întâlnire anuală este firească și în interesul comun.

UE a impus pentru prima dată sancțiuni coloniștilor israelieni din Cisiordania ocupată în aprilie anul acesta. Au urmat noi sancțiuni în iulie pentru încălcări ale drepturilor omului împotriva palestinienilor din Cisiordania. Pentru a impune astfel de sancțiuni, statele UE trebuie să voteze în unanimitate.

Potrivit lui Peter Stano, toate statele UE sunt de acord cu soluția celor două state, adică unul palestinian, alături de Israel. Evenimentele din 7 octombrie 2023 nu au schimbat acest lucru. Pentru Uniunea Europeană, aceasta este ”singura soluție fezabilă”.

Actualul guvern israelian sub Benjamin Netanyahu a respins deja în mod clar soluția celor două state de mai multe ori. Recent, majoritatea parlamentului israelian s-a exprimat din nou împotriva acesteia.

Dacă UE dorește să-și avanseze viziunea unei soluții cu două state, trebuie să ia măsuri concrete, spune Hugh Lovatt. O recunoaștere a Palestinei ca stat, de exemplu, sau sancțiuni decisive împotriva coloniștilor din Cisiordania. În mai, Irlanda și Spania au recunoscut teritoriile palestiniene ca stat. Slovenia a urmat în iunie. Aceasta înseamnă că un total de aproape o duzină din cei 27 de membri UE recunosc un stat palestinian. Germania nu este unul dintre aceștia.