UE şi Turcia: Relaţiile rămân dificile

Cum se prezintă relaţia dintre Turcia şi UE?

La Bruxelles, Comisia Europeană observă cu îngrijorare sporirea autorităţii preşedintelui Tayyip Recep Erdogan.  "Profundele rezerve faţă de erodarea democraţiei, a statului de drept, a drepturilor omului şi a independenţei justiţiei nu au fost luate în serios", scriau oficialii din cadrul comisiei pentru Afaceri Externe, în cel mai recent raport referitor la Turcia, din 2022.

Dimpotrivă, trendul descendent continuă. "Grijile faţă de politica economică şi faţă de economia de piaţă au sporit, din nou". Cu toate acestea, se mai arată în raportul citat, Turcia rămâne un partener strategic important în cazul unor teme precum migraţia, protecţia climei şi siguranţa energetică.

În calitate de membru NATO, Turcia joacă un rol important ca mediator în acordul dintre Rusia şi Ucraina pe tema cerealelor.

Foarte critice sunt vocile şefilor de stat şi de guvern din UE atunci când este vorba despre ameninţările pe care Turcia le repetă la adresa Greciei şi a Ciprului, state comunitare. Turcia a pătruns de mai multe ori pe teritoriul grecesc şi cipriot cu avioane şi nave militare proprii.

UE a solicitat, în mod repetat, autorităţilor turce să respecte deciziile Curţii Europene de Justiţie referitoare la drepturile omului şi, de exemplu, să îl elibereze pe activistul pentru drepturile omului Osman Kavala. Kavala a fost încarcerat în 2022, condamnat fiind la detenţie pe viaţă, pentru că ar fi participat la protestele anti-guvernamentale din Parcul Gezi, din anul 2013.

Ce spune Turcia?

O analiză realizată de ministerul de Externe de la Ankara relevă însă că "se înregistrează des progrese şi din când în când regrese". Ceea ce, de fapt, defineşte de decenii bune relaţiile dintre Turcia şi UE.

După pretinsa lovitură de stat, eşuată, din iulie 2016, care s-a soldat cu declararea stării de urgenţă şi îngrădirea drepturilor democrate, relaţiile bilaterale s-au deteriorat puternic, recunosc diplomaţii din minister.

"Poziţia critică şi distantă a UE după mişeleasca lovitură din 15 iulie (2016) a provocat o criză de încredere. Faptul că UE nu poate înţelege influenţa organizaţiei teroriste 'FETÖ' şi critică măsurile luate de Turcia s-a soldat cu slăbirea dialogului". Pentru preşedintele Turciei, "FETÖ" reprezintă o organizaţie teroristă conspiraţionistă, condusă de Fetullah Gülen, care trăieşte în SUA.

Şi totuşi, Turcia rămâne pentru UE un important partener strategic. Des invocată este importanţa acordului referitor la refugiaţi, din anul 2015. Turcia ţine la graniţă refugiaţi sirieni, în condiţiile în care 3,5 milioane dintre aceştia trăiesc pe teritoriul turcesc. Până acum, Turcia a primit în acest scop aprope 9 miliarde de euro ajutor financiar, plătit sau promis.

Acordul este însă fragil. În 2020, pentru o scurtă perioadă de timp, preşedintele Erdogan a deschis graniţele spre Grecia, la punctul de trecere de la Edirne, folosind refugiaţii ca instrument politic de presiune.

Guvernul turc rămâne însă pe poziţie şi declară că vrea în continuare să adere la UE. Înainte însă este necesară rezolvarea problemelor interne din cadrul UE, după cum susţin reprezentanţii diplomaţiei de la Ankara.

Rămâne Turcia un candidat la aderare?

În 2018, Bruxelles a îngheţat practic negocierile de aderare cu Turcia. Ele nu au fost însă suspendate. Negocierile, care au debutat în anul 2005, ar putea fi reluate după scrutinul prezidenţial.

Condiţia ar fi însă ca Turcia să recunoască, cel puţin indirect, Republica Cipru. Militarii turci ocupă de aproape 50 de ani zona de nord a Ciprului.

"Negocierile de aderare nu sunt moarte, dar se află în comă", spune experta în probleme legate de Turcia, Amanda Paul, de la institutul "European Policy Centre", din Bruxelles.

Dacă Recep Tayyip Erdogan rămâne la putere, există puţine şanse de a ieşi din această comă. Nu depinde însă doar de Ankara, ci şi de UE, mai declară Amanda Paul în discuţia cu DW.

Statele membre şi Bruxelles-ul sunt prea puţin interesate să se ocupe de o Turcie mai degrabă naţionalistă. "Aderarea la UE rămâne foarte populară în rândul turcilor. Aproape 70 la sută din populaţie doreşte ca ţara să facă parte din spaţiul comunitar", mai aminteşte analista Amanda Paul .

Ce se întâmplă după alegeri?

"Este o relaţie dificilă, care s-a degradat în timp. Sincer, nu cred că vor exista schimbări pozitive", mai adaugă experta Amanda Paul.

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a criticat clar Turcia, în timpul întâlnirii cu omologul ei de la Ankara, Mevlüt Cavusoglu, în iulie 2022, la Istanbul. Ea a recunoscut însă şi că nu mai este nevoie de alte confruntări, pentru că occidentul trebuie să rămână unit în formula NATO pentru a se apăra în faţa Rusiei.

"Prietenia presupune şi disponibilitatea de a-l asculta pe celălalt, până când te dor urechile", spunea la conferinţa de presă de atunci Annalena Baerbock, referindu-se totuşi la o prietenie. UE şi NATO speră ca, după alegeri, Turcia să accepte, în sfârşit, aderarea Suediei la alianţa militară.

Preşedintele Erdogan a blocat, în urmă cu aproape un an, aderarea Suediei şi a Finlandei, foarte probabil din motive electorale. În luna aprilie a acestui an, a renunţat la veto-ul împotriva Finlandei. Urmează ca, în luna iulie, şi Suedia să primească acordul conducerii de la Ankara.