1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăGlobal

Reuniune de pace: sprijin diplomatic și boicot politic

Rosie Birchard
17 iunie 2024

Numeroase țări au sprijinit apelul de pace al Ucrainei la reuniunea din Elveția. Dar Brazilia, India și Africa de Sud s-au numărat printre ţările care au evitat să semneze o declaraţie comună.

https://p.dw.com/p/4h84x
Reuniunea de pace din Elveţia - Volodimir Zelenski
Preşedintele Volodimir Zelenski a calificat reuniunea din Elveţia drept "mare succes"Imagine: Michael Buholzer/KEYSTONE/REUTERS/dpa/picture alliance

Situat în Alpii elveţieni, complexul hotelier Bürgenstock face de mai multă vreme istorie. A găzduit numeroase staruri de cinema şi personalităţi politice de-a lungul secolului 20 iar în 2002 guvernul sudanez şi rebelii au negociat aici o încetare a focului.

Dar când lideri, miniştri şi emisari din mai bine de 90 de ţări au sosit aici pentru a discuta despre pace în Ucraina, obiectivele au fost mai modeste. Rusia nu a fost invitată şi nu a manifestat interes pentru conferinţă, invitând şi China să boicoteze discuţiile. Gazdele elveţiene au declarat că au vrut doar să asigure cadrul unor viitoare negocieri pe un drum anevoios către pace.

Dar când discuţiile au demarat, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a insistat că au loc evenimente istorice. A-i aduna pe mai bine de 50 de lideri din întreaga lume într-o încăpere pentru a discuta despre pace în Ucraina nu a fost lucru facil. A asigura reprezentare din alte câteva zeci de ţări pentru a include toate continentele a fost chiar şi mai greu.

A fost rezultatul unor luni de eforturi diplomatice şi a fost posibil în ciuda unei contraofensive politice a Rusiei, care a denigrat reuniunea.

Elveţia Bürgenstock | Conferinţă de pace | Bürgenstock Resort
Complexul Bürgenstock din apropiere de Lucerna este renumit în întreaga lumeImagine: Michael Buholzer/KEYSTONE/picture alliance

Discuţiile de două zile au inclus şi naţiuni care nu se află pe lista uzuală a susţinătorilor guvernului de la Kiev. Preşedintele din Kenya a condamnat Rusia, dar a cerut "tuturor părţilor aflate în război" să-şi "îmblânzească poziţiile", în timp ce ministrul de Externe al Arabiei Saudite a vorbit despre "compromisuri dificile" ce urmează a fi făcute.

Faptul că lista invitaţilor a fost atât de lungă a însemnat şi fisuri între susţinătorii Ucrainei şi ţări importante din Africa, Asia şi America Latină, care au fost şi ele reprezentate în Alpii elveţieni. Au existat şi bruscări şi contramandări de ultimă oră.

Zeci de ţări au sprijinit declaraţia privind integritatea teritorială a Ucrainei.

Discuţiile au culminat cu o declaraţie sprijinită de vasta majoritate a participanţilor, reprezentând aproximativ 80 de ţări, inclusiv toţi membrii UE, SUA, Ghana, Kenya, Argentina, Columbia, Filipine, Qatar şi Guatemala.

"Continuarea războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei provoacă la scară largă suferinţă umană şi distrugere şi creează riscuri şi crize cu repercusiuni globale", se arată într-un comunicat.

"Ne reafirmăm hotărârea de a ne abţine de la ameninţarea sau folosirea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a oricărui stat, a principiilor suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a tuturor statelor, inclusiv Ucraina".

Conferinţa de pace pentru Ucraina - participanţi
La reuniunea din Elveţia au fost reprezentate peste 90 de ţări ale lumiiImagine: Moncloa/EUROPA PRESS/dpa/picture alliance

Semnatarii au condamnat de asemenea ameninţările nucleare, au avertizat împotriva folosirii securităţii alimentare ca pe o armă şi au chemat la "un schimb complet de prizonieri" şi întoarcerea "tuturor copiilor ucraineni deportaţi şi deplasaţi ilegal".

India, Africa de Sud şi Indonezia au refuzat să semneze

Dar această declaraţie nu a fost semnată de toată lumea. State cu mare greutate, între care India, Africa de Sud, Indonezia şi Mexic, s-au numărat printre ţările care au participat la discuţii, dar au ales să nu semneze declaraţia finală.

Aceste ţări semnalizaseră deja reticenţe, prin faptul că nu şi-au trimis liderii în Elveţia, ci diplomaţi sau miniştri.

Claude Rakisits, analist în cadrul Centre for Security, Diplomacy and Strategy din Bruxelles, nu este deloc surprins. El a evidenţiat că unele naţiuni nu vor să bruscheze lucrurile, străduindu-se să aibă relaţii cât mai bune atât cu Vestul, cât şi cu Rusia şi China.

Înaintea reuniunii, Kievul a acuzat Moscova şi Beijingul că fac presiuni diplomatice asupra unor alte ţări pentru a le convinge să nu-şi trimită reprezentanţi în Elveţia, ceea ce China a negat. Rakisits a declarat: "Miza aceastei conferinţe a fost mult mai mare decât Ucraina. A fost vorba de menţinerea ordinii internaţionale", a punctat el pentru DW.

Ucraina: Reuniunea a demonstrat că sprijinul internaţional nu s-a diminuat

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins întrebările legate de eventuale dezamăgiri cu privire la unele state care au refuzat să semneze declaraţia finală, insistând că multe altele au semnat-o şi acesta este un "mare succes".

Elveţia Bürgenstock | Conferinţa de pace pentru Ucraina
Ucraina apreciază că la Bürgenstock a repurtat un succesImagine: Urs Flueeler/KEYSTONE/picture alliance

"Acest summit ne spune că sprijinul internaţional nu slăbeşte. Este puternic", a declarat el în faţa presei.

Aliaţii occidentali ai Ucrainei au avut acelaşi ton optimist. "Este categoric cea mai mare şi mai înaltă întâlnire a ţărilor din întreaga lume pentru a discuta cum ne îndreptăm spre pace în Ucraina de la izbucnirea războiului. Acesta este un fapt semnificativ în sine", a declarat pentru DW premierul irlandez Simon Harris.

Propunerea Rusiei a fost respinsă de liderii occidentali

În ajunul reuniunii, Rusia şi-a prezentat propriul plan de pace, care cere Ucrainei să cedeze părţi largi din teritoriul său şi să abandoneze ambiţia de a se integra în NATO.

Rakisits crede că, prin această propunere, Moscova a vrut să distragă atenţia de la discuţiile din Elveţia. Cancelarul german Olaf Scholz a respins propunerile Rusiei, estimând că "nu sunt serioase".

"Nu cred că Putin este în poziţia de a stabili condiţii preliminare", a declarat premierul irlandez Simon Harris pentru DW. "Realitatea este că orice înţelegere de pace, orice proces de pace trebuie să corespundă dreptului internaţional. Iar dreptul internaţional respectă integritatea teritorială a unei ţări".

Ucraina: Presiuni asupra bărbaților apți de armată

Dar tuturor participanţilor la reuniune le-a fost clar că un progres real pe drumul păcii nu se poate obţine fără participarea Rusiei. Şi toţi cei prezenţi în Elveţia nu au știut cum s-ar putea face asta. "O chestiune crucială rămâne: cum ar putea fi inclusă Rusia în acest proces", a întrebat preşedinta Confederaţiei Elveţiene, Viola Amherd, duminică, la încheierea reuniunii. "Discuţiile din ultimele două zile au arătat că există mai multe puncte de vedere. Dar cel mai important este faptul că am înţeles că drumul spre pace în Ucraina trebuie parcurs în baza dreptului internaţional".

Vor urma şi alte discuţii?

Nu a fost anunţată nicio reuniune succesoare, dar preşedinta Amherd a declarat că mai multe state au exprimat dorinţa de a găzdui discuţii viitoare. În răstimp, Canada a anunţat că are în plan să-i reunească pe miniştrii de externe pentru discuţii pe teme umanitare pentru Ucraina.

Sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei?

"Este clar că, pentru a pune capăt războiului, este nevoie ca ambele tabere să se aşeze la aceeaşi masă", a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, la marginea reuniunii.

"Jobul meu şi al tuturor diplomaţilor ucraineni şi prioritatea absolută a preşedintelui Zelenski este să aducem Ucraina la această masă în cea mai puternică poziţie posibil", a subliniat el.