Un studiul făcut de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung scoate în evidență că România are una dintre cele mai mici rate ale ocupării pe piața muncii din rândul statelor Uniunii Europene, atât în cazul femeilor (45,4%), cât și al bărbaților (62,7%). Pe scurt, la nivelul populației active, mult mai puține femei decât bărbați lucrează oficial. Există și munca la negru a femeilor care au grijă de copii sau fac curat în familiile cu dare de mână, dar și a bărbaților care lucrează cu ziua, mai ales vara în gospodăriile din mediul rural. De ce un bărbat se angajează mai ușor decât o femeie? Adesea din cauza stereotipurilor și prejudecăților angajatorului. Cei mai mulți nu vor femei care au copii mici, pentru că se tem de zilele libere pe care vor fi nevoiți să le dea, fiindcă mereu apar probleme cu cei mici. Angajatorii nu se uită atent la pregătirea și capacitatea acestor femei pe care le elimină din start. Meritocrația e dată la o parte, cel mai des din incapacitatea celor care iau astfel de decizii de a face analize de eficiență serioase. Tinerele căsătorite care nu au copii sunt și ele un pericol, pentru că maternitatea le poate scoate din activitate și patronul e obligat să le păstreze postul. După 50 de ani, o femeie își găsește și mai greu de lucru la nivelul studiilor pe care le are, nu fiindcă e depășită, ci pentru că e considerată „o babă”.
În România și în multe alte locuri, viața e mai grea pentru femei decât pentru bărbați. Aproape 87% dintre femei se ocupă de casă, față de 63% dintre bărbați. În Bulgaria, pare mai bine, dar e mai rău: 82% dintre femei muncesc în gospodări, dar numai 49% dintre bărbați le ajută. În Estul Europei persistă această tradiție a femeii care-și pune șorțul după ce se întoarce de la muncă, face de mâncare, pune masa pentru copii și pentru soțul care între timp se relaxează în fața televizorului sau pe Facebook. Există o tendință de schimbare, dar cercetările arată că această modificare de comportament se produce greu și probabil e nevoie de încă o generație pentru ca Estul continentului să ajungă din urmă Vestul. În Germania, de pildă, doar 49% dintre femei se implică zilnic în gospodărie.
Există, însă un parametru unde România stă bine, cel puțin aparent: anul acesta, pentru prima dată, în luna februarie, media salarială în rândul femeilor, a fost de 6.026 de lei brut, pe când, în cazul bărbaților, suma contorizată era de 5.804 lei brut. Ministerul Muncii s-a grăbit să facă acest anunț important furnizând și comparația cu datele din urmă cu 5 ani: în februarie 2019, media salarială a femeilor era de 3.648 de lei brut, iar bărbații câștigau 3.819 lei.
Această izbândă n-ar fi chiar așa de mare, sugerează studiul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung. Cum stă România comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană? Experţii care au lucrat la cercetarea „Inegalitățile dintre femei și bărbați în participarea pe piața muncii" spun că „datele trebuie interpretate cu scepticism atunci când rata ocupării femeilor este mult mai mică decât cea a bărbaților, cum este în cazul României”. Conținutul muncii și sectorul de activitate al femeilor sunt adesea diferite de cele ale bărbaților. Studiul dă exemplul ierarhizării pozițiilor care influențează nivelul salarizării. Astfel, în sectoarele de activitate înalt calificate, cum sunt industria tehnologică, IT sau inginerie, bărbații ocupă, în medie, locuri de muncă care sunt mai bine plătite pentru că ei se regăsesc în funcții de conducere mai mult decât femeile. La polul opus, femeile ocupă mai degrabă poziții importante, dar care sunt mai prost plătite, fiindcă ele sunt mai ușor angajate în serviciile de îngrijire, curățenie, în hoteluri și restaurante, comerț cu amănuntul sau servicii alimentare. În același timp, multe femei aleg locuri de muncă flexibile, cu bani mai puțini, cu timp parțial sau prin telemuncă fiindcă cel mai des ele își asumă cele mai grele responsabilități în casă, în creșterea și educarea copiilor.