Şi Bruxelles-ul se află tot pe planeta Pământ

România se numără printre cele 13 state europene care, în urma primului proces de selecţie, nu a primit niciun post în cadrul Serviciului Extern pentru Acţiune Europeană. Dacă, în urmă cu câteva luni, în Ministerul de Externe de la Bucureşti se vorbea despre fixarea unei ţinte ambiţioase, postul de ambasador european la Beijing, dar şi despre obiectivul realist de a obţine funcţia diplomatică principală din capitala Georgiei, astăzi s-a aşternut liniştea.

Se mai aude doar revolta ministrului Teodor Baconschi, al cărui lobby, în ciuda unor „demersuri repetate şi insistente declinate pe toate tonurile, de la cele iritat agresive până la cele mieroase direct către doamna Ashton”, se dovedeşte deocamdată ineficient. În China va fi trimis un german, iar în Georgia un bulgar.

Se pare că între Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, şi ministrul Teodor Baconschi nu există o chimie deosebită. Dar dacă asta nu contează prea mult pentru lady Ashton, este deosebit de important pentru politicianul Baconschi. Reuşita sau eşecul impunerii unor români în posturi importante din cadrul serviciul diplomatic european va fi puternic asociată cu imaginea potenţialului prezidenţiabil, astăzi ministru de externe al României.

Teodor Baconschi simte foarte bine această oportunitate, care se poate transforma într-o clipită într-o slăbiciune, şi a atacat neobişnuit de dur, pentru stilul său, procedeul de selecţie european, făcând referire la „secta de iniţiaţi din Comisie care se sprijină reciproc” şi la „târguiala meschină” a selecţiei. Baconschi nu s-a limitat la vorbe, alăturându-se cererii care ar putea impune doamnei Ashton să prezinte un raport privitor la recrutarea reprezentanţilor serviciului diplomatic.

Pentru a da o lovitură de imagine dar şi de substanţă, Ministerul condus de Teodor Baconschi are nevoie de un succes notabil în următoarea etapă de selecţie a diplomaţilor europeni. Se vizează un post înalt din centrala de la Bruxelles, probabil una dintre cele două poziţii de secretari generali adjuncţi. Postul de secretar general ar fi deja adjudecat, conform presei europene, de un francez, iar pentru locurile de adjuncţi se luptă un polonez şi un german.

Se intră din nou aici în ţesătura de relaţii de la Bruxelles, care contează enorm. Acesta este punctul în care ministrul Baconschi s-a înşelat, având aşteptări exagerate în ceea ce priveşte prioritatea absolută a criteriului competenţei în faţa celui politic sau relaţional. Şi Bruxelles-ul se află tot pe planeta Pământ.

Dar nu putem arunca întreaga responsabilitate pe umerii lui Teodor Baconschi. Diplomaţii români sunt datori să împletească calitatea profesională cu cea a unei bune reţele de relaţii în birourile de la Bruxelles. Că se poate reuşi în instituţiile internaţionale a demonstrat-o de curând jurnalistul BBC-ului, Oana Lungescu, care tocmai a fost numită purtător de cuvânt al NATO.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu