1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germanii au foarte puţină încredere în instituţiile statului

William Glucroft
19 august 2023

Un sondaj recent relevă că germanii au atins cel mai scăzut nivel de încredere în instituţiile statului. Atât alegătorii cât şi oamenii politici solicită renunţarea la birocraţie.

https://p.dw.com/p/4VLbY
Sala goală la Cancelaria federală din Berlin
Sala de şedinţe a Cancelariei Federale de la BerlinImagine: picture alliance / photothek

Cine crede că Germania este eficientă şi decisă nu trăieşte zi de zi în această ţară. De la transportul feroviar deficitar, cozile de la ghişeele serviciilor publice, până la lipsa medicilor şi a locurilor la grădiniţă, instituţiile publice din Germania par tot mai incapabile să răspundă în mod adecvat la aşteptările cetăţenilor.

Situaţia nu a rămas neamendată de populaţie, în condiţiile în care numai 27 la sută dintre germani sunt de părere că statul face faţă responsabilităţilor sale. Este ceea ce reiese din sondajul publicat de Asociaţilor Funcţionarilor Publici Germani (dbb) în această săptămână. Rezultatele reprezintă un record negativ. 

Asociaţia dbb realizează anual un astfel de sondaj. În timp ce administraţia publică s-a bucurat de încrederea populaţiei în timpul pandemiei, mai ales în anii 2020 şi 2021, cu susţinerea a 56%, respectiv 45% din repondenţi, cele mai recente cifre se situează cu şapte puncte procentuale sub cel mai scăzut nivel, înregistrat în anul 2019.

Se caută lideri

Rezultatele sunt "alarmante," după cum a precizat Ulrich Silberbach, şeful dbb, într-o discuţie cu jurnaliştii.

Ulrich Silberbach
Ulrich Silberbach - şeful dbbImagine: Martin Müller/IMAGO

"Ceea ce publicul îşi doreşte şi, în egală măsură, şi funcţionarii publici, este foarte simplu: statul trebuie să îşi îndeplinească misiunea  pentru cetăţenii săi." crede Silberbach. "Oamenii nu îşi doresc un alt stat, ci un stat eficient".

Îndoielile crescute faţă de sistem reflectă timpurile schimbătoare. Ele îşi au originea nu doar în finalul pandemiei, în timpul căreia s-a intervenit insistent în viaţa zilnică a oamenilor, dar şi în mediul politic.

Angela Merkel, al cărei lung mandat s-a încheiat la finele anului 2021, a fost respectată de o largă majoritate şi s-a bucurat de consens politic. Când Germania a fost afectată de COVID-19, şefa guvernului a intervenit des în spaţiul public, oferind interviuri şi făcând declaraţii publice. Acţiunile Angelei Merkel au propulsat încrederea în partidul ei şi în guvernul federal, chiar şi în contextul demonstraţiilor împotriva măsurilor luate de guvern în pandemie.

Angela Merkel
Angela Merkel la Târgul de Carte de la Leipzig în aprilie 2023Imagine: Sebastian Willnow/dpa/picture alliance

Succesorul lui Merkel, Olaf Scholz, este criticat pentru lipsa de comunicare cu cetăţenii. El nu pare a fi în măsură să pună capăt disensiunilor din cadrul coaliţiei de centru-stânga de la Berlin, formată din social-democraţi (SPD), ecologişti (Verzii) şi liberal-democraţi (FDP), în sânul căreia apar adesea fricţiuni. 

"Trăim vremuri în care populaţia are nevoie de orientare şi leadership", explică Silberbach. "Avem pe cineva la conducerea cancelariei federale care promitea cândva că 'oamenii care pretind calităţi de lider din partea mea le vor primi'. Numai că oamenii nu par să observe aceste însuşiri".

Impactul asupra percepţiei publice

Scholz se bucură de susţinerea a numai 43% dintre germani, o nouă valoare minimă în barometrul politic realizat de postul public de televiziune ZDF, prezentat vineri, 18 august.

Rezultatele prezentate de dbb reflectă tendinţele cetăţenilor faţă de serviciile publice. Sondajul lunar DeutschlandTREND, realizat de infratest dimap, a înregistrat o creştere continuă a nemulţumirii şi o indiscutabilă divizare a societăţii în Germania. O consecinţă a acestor nemulţumiri este şi orientarea electoratului către formaţiunea populistă de extremă-dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD).

Silberbach este îngrijorat de aparenta sporire a aşa-numitului "nivel de stres social," mai ales între landurile din estul şi cele din vestul Germaniei. Există o legătură între afinitatea puternică faţă de AfD în estul republicii şi îndoielile cetăţenilor din vestul ţării faţă de abilităţile statului de a-şi susţine cetăţenii. 

Atitudinea publică nu este influenţată doar de evenimente demonstrabile, ci şi de reprezentarea mediatică şi retorica politică. La nivel federal, opoziţia a fost destul de eficientă în a portretiza guvernul ca fiind prea preocupat de lupte interne şi incapabil să conducă. Fie că este vorba despre măsurile de combatere a schimbărilor climatice sau de reformarea sistemului de asistenţă socială, multe misiuni asumate politic nu au putut fi finalizate legislativ.

În această săptămână, o propunere legislativă considerată de liberali drept "şansă de creştere economică" s-a lovit de blocajul ecologistei Lisa Paus, ministrul Familiei, care critică frânarea taxelor pentru companii în defavoarea fondurilor necesare pentru asigurarea unui trai decent al copiilor din Germania.

Reducerea birocraţiei 

Combaterea "junglei birocratice" este misiunea unei noi propuneri legislative, a anunţat ministrul federal al Economiei, Robert Habeck, într-un interviu recent acordat publicaţiei regionale Rheinische Post. 

În pofida celor mai recente dispute din coaliţie, Scholz declara miercuri că membrii executivului vor aproba legea referitoare la "oportunităţile de creştere economică" până la sfârşitul lunii august.

"Prin această lege vom frâna birocraţia şi promova investiţiile, mai ales în cercetare şi dezvoltare, precum şi în producţia care respectă standardele ecologice", a spus Scholz.   

Încercând să liniştească spiritele, în condiţiile în care multe voci politice de la Berlin aduc în discuţie suferinţele economiei germane, cancelarul a adăugat: "Mai presus de orice, noi înlesnim depăşirea greutăţilor companiilor dincolo de graniţe".

Serviciile publice şi guvernul reprezintă cele două feţe ale aceleiaşi monede, dând naştere la nemulţumiri profunde. Conducerea dbb consideră "complet inacceptabil" faptul că mai mult de jumătate dintre funcţionarii publici au fost sau continuă să fie atacaţi verbal sau psihic.

"Ca atare, insistăm asupra accelerării digitalizării, a reducerii obstacolelor birocratice, a renunţării la supra-reglementări şi la rapoarte inutile şi susţinem eficientizarea procedurilor de aprobare şi aplicare", explică într-o declaraţie pentru DW purtătorul de cuvânt al dbb, Frank Zitka.

În vreme ce funcţionarii publici au oarece libertăţi în implementarea legilsaţiei şi a regulamentelor, decidenţii de la Berlin au încă de trecut multe obstacole pentru a reduce sau chiar înlătura birocraţia în Germania.