Dosarul "Robinetul otravit", in monitorizarea Kremlinului

Cateva ore mai tarziu, presedintele Klaus Iohannis a fost intrerupt de la intalnirea cu seful NATO, pentru a i se sopti la ureche ca trebuie sa implice Consiliul Suprem de Aparare a Tarii intr-o ancheta fara precedent: apa toxica de la robinet.

In momentul in care presedintele a aflat, Serviciul Roman de Informatii fusese deja pus la curent, iar agentii incepusera una dintre cele mai mari investigatii secrete.

Cine a vrut sa ii intoxice pe bucuresteni?

In plus, compromiterea apei din Bucuresti s-a intamplat chiar in seara in care ministrii de Aparare din tarile Uniunii Europene s-au reunit in capitala Romaniei, tara care detine presedintia prin rotatie a Consiliului UE.

Asa incepe anul electoral 2019 in Romania, cu un scrutin pentru Parlamentul European si altul prezidential: cu o testare a fricilor de baza ale romanilor, pe de o parte, si cu o cooptare a institutiilor publice intr-o campanie de fake news.

Dar ce este fake news-ul? In primul rand, nu este o minciuna si nici o stire neadevarata publicata de vreun site sau altul, de aceea, traducerea cea mai potrivita ar fi aceea de informatie contrafacuta. Asta inseamna ca in structura unui fake news intra sfert-adevaruri mixate cu pseudo-realitati, cu scopul clar - asadar, intentionat - al unei manipulari colective.

Daca aceasta informatie contrafacuta ar fi pur si simplu o minciuna neaosa, ar fi usor de recunoscut si mai ales repudiat.

Cel mai adesea, fake news-ul se adreseaza fricilor primare ale oamenilor, urilor si angoaselor irationale. Cum ar fi frica de boala si otravire. Iar fantanile otravite, pentru ca dusmanii sa bea apa si sa moara, reprezinta unul dintre stereotipurile bataliilor purtate de romani.

Este sau nu un fake news povestea apei toxice din Bucuresti?

Cititi articolul integral pe Ziare.com accesand linkul de mai jos.