Von der Leyen: Vaccin anti-corona echitabil pentru toți

Deutsche Welle: Doamnă von der Leyen, luni, Uniunea Europeană va încerca alături de partneri din întreaga lume, în cadrul unei conferințe speciale, să adune suma de 7,5 miliarde de euro, pentru a sprijini cercetarea și terapiile necesare combaterii COVID-19. Ce doriți să obțineți, în principal?

Ursula von der Leyen: Pentru noi este foarte important să găsim un răspuns comun față de coronavirus. Virusul nu cunoaște granițe, nu face diferența între nații. Nu putem învinge virusul decât cu un vaccin. Prin urmare, trebuie să acționăm global și coordonat, pentru că vrem să nu se ajungă la situația în care doar cei care își pot permite să beneficieze de vaccin. Am început, în mod organizat, să căutăm substanța activă, dar acum trebuie să construim și capacitățile pentru producție, în momentul în care vom fi găsit substanța necesară pentru vaccin. Va fi nevoie de miliarde de vaccinuri. Și noi trebuie să ne asigurăm că vaccinurile vor ajunge în toate colțurile lumii, la prețuri accesible pentru toți. Lucrăm în acest sens. Avem nevoie de bani. Dispunem acum de o rețea globală și luni ne vom folosi de conferința donatorilor pentru a aduna 7,5 miliarde de euro. Este doar începutul. Cred că, o dată cu trecerea timpului, vom avea nevoie de și mai mulți bani.

Spuneți că este nevoie de un preț echitabil și accesibil. Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, merge chiar un pas mai departe, când vorbește despre distribuirea vaccinului. El spune că vaccinul trebuie să aparțină întregii lumi, nu doar unor state, regiuni sau firme. Veți susține un asemenea demers? Va fi vaccinul proprietatea omenirii?

Evident că fiecare va trebui să aibă acces la acest vaccin. De acea, i-am invitat pe toți cei implicați, de exemplu Organizația Mondială a Sănătății, Fundația "Melinda și Bill Gates", Trustul Welcome, United Global Funds, pentru a numi doar o parte dintre participanți. Suntem sprijiniți de multe, foarte multe state din întreaga lume. Am trecut inițiativa și pe agenda G20. Sunt pași necesari pentru a urmări o abordare globală și coordonată.

Între timp însă economia comunitară este puternic afectată. Există multe semnale că Uniunea Europeană întreprinde prea puțin. În acest moment încercați să obțineți finanțarea pentru un fond de reconstrucție comunitar. Până acum nu există niciun plan concret. Cât de urgente sunt aceste acțiuni?

Într-o primă fază, am aprobat acordarea sumei de 3400 de miliarde pentru statele membre. Ajutoarele financiare publice vor fi flexibile, întocmai ca și restul fondurilor europene. Am inițiat un program pentru a menține locurile de muncă. Oamenii beneficiază de șomaj tehnic, pentru a putea reporni activitatea, când se va relansa economia.

Dar aveți dreptate. Ne trebuie un instrument mai mare pentru reconstrucție. Am propus ca plan de lucru bugetul comunitar pe șapte ani, pe care să îl extindem cu un instrument de reconstrucție, asemănător cu planul Marshall. Îl putem pune în aplicare prin acest buget și apoi să îl transmitem mai departe statelor membre. Este un instrument pentru investiții și solidaritate, suportat de toate cele 27 de state membre. Și un instrument de coeziune. Este foarte important să dispunem de acest instrument. Lucrăm intens în acest sens. Este un demers uriaș, dar sunt sigură că vom avea succes.

Cum va arăta acest instrument? Există state sudice, precum Italia și Spania, care solicită subvenții și adminstrarea comună a datoriilor, precum și coronabonds. Țări precum Germania sau Olanda sunt împotriva unor asemenea inițiative. Ce va cuprinde, așadar, acest instrument? Subvenții? Coronabonds?

În instrumentul complet se va regăsi sigur o balanță între subvenții și credite. În această acțiune trebuie să negociem cu toate cele 27 de state membre, dar este important că toate statele și-au dat deja acordul, să pornim în această direcție. Lucrăm, așadar, în paralel, la bugetul comunitar pentru șapte ani și la un instrument suplimentar de reconstrucție. Sunt măsuri puternice. Clar, trebuie să discutăm detaliile și adaptarea programelor, dar sunt măsuri firești într-o democrație. Dar toți sunt de acord că statele care sunt cel mai grav afectate de virus trebuie sprijinite şi economic.

O altă temă importantă în criza corona, este cea referitoare la valorile și principiile europene. Vă îngrijorează că actuala criză poate ajunge un paravan în UE pentru a îngrădi drepturile democratice, de exemplu, în Ungaria?

În 20 de state comunitare au fost luate măsuri extraordinare, ceea ce este normal într-o criză, în care trebuie să acționezi și să fii rapid. Dar aceste măsuri trebuie să fie adaptate situației și limitat valabile. Este clar. Și aceste măsuri trebuie verificate din punct de vedere al respectării normelor democratice. Analizăm cu atenție cum sunt aplicate acestea, atunci când este vorba, de exemplu, despre libertatea de exprimare sau libertatea presei. Suntem pregătiți să intervenim imediat, dacă situația  este inadecvată și nu este limitată temporar.

Când Ungaria a declarat starea de urgență, pe 30 martie, ați declarat că actuala criză nu trebuie să fie folosită pentru a îngrădi democrația, dar nu ați numit în mod direct Ungaria. Ați fost criticată. Regretați acum că nu v-ați referit explicit la Ungaria?

Pentru noi este important ca fiecare stat să aibă parte de același tratament. Este adevărat că am avut deja experiențe dificile cu Ungaria. Vom analiza cu atenție situația, dar se impune corectitudine între statele membre. Principiul respectării drepturilor fundamentale și acordurilor funcționează doar dacă rămânem complet neutri în relațiile cu toate statele membre. Trebuie însă să fim pregătiți să intervenim, în cazul unor derapaje. Spun foarte clar: vom interveni dacă vom constata că măsurile nu sunt adecvate.

Dacă dumnevoastră, ca medic, priviți situația din lume și din Europa, sunteți stupefiată sau copleșită?

Această criză corona este catastrofală dar mai prezintă și alte aspecte. Pe de-o parte, ne arată ce mai avem de învățat. Avem nevoie de un mai bun schimb de informații medicale la nivel comunitar dar și mondial pentru o mai bună pregătire. În plus, constatăm din nou cât de important este să dispunem de sisteme sanitare performante, care să facă față crizelor și șocurilor. Trebuie să extindem capacitățile pentru a dispune de bunuri medicale indispensabile precum echipamente de protecție sau aparate de ventilație în Europa, care să fie depozitate și ușor de distribuit. Un alt aspect pozitiv observat în ultimele săptămâni este enorma solidaritate. Avem medici polonezi și români, care s-au dus să ajute în Italia. Italia împarte testele cu alte state. Franța a trimis pacienți în Italia și Austria. Franța a trimis măști de protecție în Spania și Italia. Există multe astfel de exemple de solidaritate. Și este bine că este așa.

Interviul a fost realizat de Sarah Kelly.

Dr. med. Ursula von der Leyen (61), este din decembrie 2019 președinta Comisiei Europene. Anterior, politiciana conservatoare von der Leyen a condus Ministerul Federal al Apărării în Cabinetul Merkel. .