Vizită în "cel mai groaznic loc din lume"

"Cel mai groaznic loc din lume" - astfel a descris Heiko Maas fostul lagăr nazist de exterminare Auschwitz-Birkenau. Maas a fost întâmpinat chiar la poarta lagărului, pe care stă inscripția cinică "Arbeit macht frei" (Munca te face liber), de către un supraviețuitor al lagărului, un bărbat de 92 de ani. Marian Turski este în Polonia un fel de instanță morală, unul din ultimii martori direcți ai acelui coșmar de neînchipuit. El l-a însoțit cu plăcere, după cum a spus, pe ministrul german la vizita acestuia la Auschwitz, pentru că l-ar aprecia pe politicianul german pentru motivația sa personală. "Am devenit politician tocmai din cauza Auschwitz", a declarat Maas anterior despre intrarea sa în politică.

Cancelara Angela Merkel a descris odinioară locul prin care s-au plimbat cei doi drept loc în care, în urmă cu 70 de ani, ar fi avut loc o "prăbușire fără precedent a civilizației". Peste un milion de oameni au fost omorâți sistematic la Auschwitz. Victimele mașinăriei de exterminare au fost mai ales evrei europeni. Marian Turski a avut noroc, după cum spune el. Pe rampa de la Birkenau, el îi povestește politicianului venit de la Berlin despre momentele-cheie care îl bântuie și azi: cum naziștii împărțeau zilnic prizonierii în "utili pentru a fi menținuți în viață" și "fără utilitate". 

Maas a vizitat mai multe blocuri din complexul Auschwitz. Detaliile industriei morții de atunci sunt vizibile clar: munți de pantofi care erau confiscați prizonierilor înainte de a fi executați; obiecte personale ale acestora, precum periuțe de dinți, piepteni, proteze artificiale; tone de păr ras de pe capurile victimelor. "Este greu de pus în cuvinte", a spus Maas ulterior. "Este cel mai groaznic loc din lume."

Ministrul german de Externe a fost vizibil cutremurat după ce a părăsit alături de delegația sa o mică clădire cu un cuptor, singura cameră de gazare păstrată și azi. În cartea memorială aflată în locul respectiv el a scris: "Iadul pe pământ, această creație germană cu numele de Auschwitz". Și a adăugat: "Avem nevoie de acest loc pentru că responsabilitatea noastră nu se va sfârși niciodată."

Mereu o vizită specială

În noiembrie 1977, cancelarul federal Helmut Schmidt a fost primul politician german de rang înalt care a vizitat acest loc al groazei. "Acest loc de îndeamnă la tăcere, dar sunt sigur că un cancelar german nu are voie să tacă aici", a spus atunci Schmidt în discursul său care este și azi actual. Schmidt a vorbit despre vina și responsabilitatea germanilor pentru milioanele de crime comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și despre ce înseamnă aceste lucruri pentru generațiile tinere.

La Auschwitz devine clar, a spus Schmidt în 1977, că "istoria nu este doar un șir cauzal de evenimente, ci de ea țin și vina și responsabilitatea". Cuvintele lui Schmidt marchează și azi politica germană. Când Heiko Maas, ca reprezentant al generației de după război, vorbește azi de responsabilitatea Germaniei, nimeni nu își dă seama că între cuvintele sale și cele ale cancelarului Helmut Schmidt se află de fapt decenii întregi.

Vizitele politicienilor germani la Auschwitz-Birkenau sunt rare, ceea ce le face deosebite. După Schmidt, și cancelarul Helmut Kohl a vizitat lagărul de la Auschwitz. Între timp, o dată la zece ani, la ceremoniile de sărbătorire a eliberării lagărului iau parte și președinții Germaniei. La aniversarea a 50 de ani a fost președintele Roman Herzog, la cea de 60 de ani 60 a fost prezent Horst Köhler, la cea de 70 Joachim Gauck. Maas este o excepție, el a venit la Auschwitz fără un motiv special, dintr-o nevoie de ordin personal.

"Aceste gânduri rămân mereu cu mine"

Maas a stat de vorbă la Auschwitz-Birkenau cu tineri germani și polonezi care participă la un proiect special pentru tineret la Auschwitz. O fată îi povestește despre munca sa de curățare a pantofilor și obiectelor personale ale victimelor, obiecte expuse acum la Auschwitz: "În spatele fiecărui obiect se ascunde o dramă. Este foarte impresionant", spune ea. Lukasz din Polonia lucrează la gardul de sârmă ghimpată de la Auschwitz, care trebuie schimbat o dată la zece ani. El se declară șocat când se gândește la prizonierii care încercau să evadeze din lagăr, dar nu reușeau să treacă de gardul electrificat. "Am vrut să înțeleg cum a fost posibil ca Hitler să ajungă la putere", povestește tânărul german Adrian, care spune că aceste gânduri vor "rămâne de acum pentru totdeauna în mintea sa".

Întrebat care sunt gândurile sale față de cele văzute acolo, Heiko Maas admite că îi este "Greu. Mă confrunt acum cu îndoiala mea personală față de existența lui Dumnezeu și cu neîncrederea mea față de oameni." Una din liderele proiectului îi oferă detalii despre acesta ministrului german: la proiect participă de regulă tineri cu vârste între 16 și 18 ani care vor să știe mai multe și să simtă mai bine despre ce este vorba, chiar dacă aceste lucruri sunt discutate și la școală. Prin întâlnirea lor cu oameni și obiecte de atunci, tinerii "își consolidează mai bine sentimentul că trebuie să se implice pentru păstrarea vie a amintirilor".

La final, discuția trece de la partea istorică la realitatea din Europa. Ce așteaptă Maas astăzi de la tineri, vrea cineva să știe. "Ei nu ar trebui să-și subestimeze posibilitățile!" Trebuie să se protesteze cu voce tare față de rasismul cotidian, tineretul trebuie să contribuie în acest sens, inclusiv pe platforme moderne precum rețelele de socializare. De necrezut că rasiștii și populiștii își fac mesajele mai cunoscute azi decât majoritatea pro-democratică, constată Maas. Că democrația nu este de la sine înțeleasă se poate "vedea nu doar în Germania, ci în toată Europa, în societate, în presă, în parlament", a spus șeful diplomației germane.

Pe fondul creșterii rasismului și antisemitismului, în Germania s-au făcut auzite cereri de impunere a vizitelor școlarilor germani în foste lagăre de exterminare. Ministrul german a respins însă ideea, la conferința de presă comună cu omologul polonez Jacek Czaputowicz. "Sunt pentru vizitarea lagărului de la Auschwitz de către cât mai multe persoane. Dar trebuie să fie o decizie luată de fiecare în parte, susține ministrul de la Berlin. Va mai funcționa acest lucru în 10-20 de ani de acum? "Cine închide ochii la cele întâmplate riscă să vadă repetarea istoriei! Viitorul are nevoie de amintirea trecutului!", scrie Heiko Maas spontan în cartea de oaspeți de la locul de întâlnire pentru tineret, înainte de plecare.