Violul nu are o definiție standard în UE

"Este un mesaj clar pentru întreaga Uniune Europeană că luăm în serios violența împotriva femeilor", a explicat Frances Fitzgerald, raportor pentru o directivă UE privind combaterea violenței împotriva femeilor. Însă a fost limpede încă din momentul în care ea a prezentat presei, în februarie 2024, rezultatul negocierilor dintre cele două foruri legislative ale UE - Parlamentul UE și Consiliul UE - că o serie de probleme persistă.

Statele membre ale UE au reglementări diferite în codurile lor penale în ceea ce privește infracțiunea de viol, iar această situație este puțin probabil să se schimbe, în condițiile în care - în timpul procesului de negociere - Consiliul UE, care reprezintă statele membre, s-a pronunțat împotriva standardizării.

"Am obținut informații realmente tulburătoare cu privire la atitudinea unor state membre față de viol", a declarat, vizibil iritată, Frances Fitzgerald, membră a Partidului Popular European (PPE). Mulți politicieni europeni, a spus ea, au sperat în zadar că definiția consensuală a violului va fi adoptată în întreaga Europă.

Definiții diferite în cadrul UE

Conform unei analize a organizației "European Women's Lobby" din octombrie anul trecut, așa-numitul principiu "doar da înseamnă da" se aplică în 14 state UE, între care Suedia și Spania, Croația și Grecia. Cu alte cuvinte, contactul sexual trebuie să fie consimțit în mod clar pentru a nu fi considerat viol.

În Germania și Austria se aplică principiul "nu înseamnă nu", care cere în continuare victimei să dovedească refuzul verbal al contactului sexual.

În celelalte 11 state membre ale UE, rezistența la violență sau la o situație amenințătoare este încă un element esențial al violului, explică Lobby-ul European al Femeilor. Aceste țări includ majoritatea statelor est-europene, dar și Franța și Italia.

Trimitere la Convenția de la Istanbul

La 8 martie 2022, când a prezentat propunerea pentru o legislație uniformă a UE, Comisia Europeană a fost preocupată inclusiv de atingerea obiectivelor Convenției de la Istanbul, care a intrat în vigoare în 2018. Convenția de la Istanbul este un acord privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, pe care majoritatea statelor membre ale UE l-au ratificat. De asemenea, UE în ansamblu a aderat la acest acord la 1 iunie 2023.

Convenția de la Istanbul stipulează, între altele, că penetrarea vaginală, anală sau orală a corpului fără consimțământ, cu scop sexual, trebuie să fie incriminată. În propunerea sa legislativă din 2022, Comisia a propus ca violul să fie definit la articolul 5 ca "act sexual fără consimțământ împotriva unei femei". Acest lucru ar fi putut însemna adoptarea principiului "doar da înseamnă da" în întreaga UE.

Statele mari se opun unei reglementări la nivel european privind violul

Cu toate acestea, acest articol 5 deja dispăruse chiar și din luarea de poziție Consiliului UE din mai 2023, el fiind eliminat în baza unui aviz juridic.

"Serviciul juridic al Consiliului și multe alte state membre au ajuns la concluzia că nu există o bază juridică suficientă pentru această dispoziție de drept penal în dreptul primar european", a explicat ministrul german al justiției, Marco Buschmann, în cadrul unei reuniuni informale la Bruxelles, acum două săptămâni. Plecând de la această interpretare, UE nu ar avea nici măcar competența de a iniția o armonizare juridică. Se pare însă că și alte state precum Franța și Ungaria împărtășesc această poziție.

Totuși nici în această privință statele membre nu au ajuns la un numitor comun. Potrivit raportoarei Frances Fitzgerald, doar 13 din cele 27 de țări s-au pronunțat în favoarea introducerii în întreaga Europă a abordării bazate pe consens.

Critici la adresa Germaniei și a Franței

Atitudinea negativă a celorlalte state a stârnit critici vehemente din partea activiștilor pentru drepturile femeilor din Europa. În Germania peste 100 de personalități publice de sex feminin i-au cerut ministrului german al justiției să își reexamineze părerea. "Lobby-ul European al Femeilor" regretă profund "decizia scandaloasă a Franței și Germaniei de a elimina articolul 5", subliniază organizația.

Alte dispoziții ale noii directive privind protecția femeilor împotriva violenței includ norme împotriva mutilării genitale și a căsătoriilor forțate. Incriminate vor fi inclusiv violența cibernetică, respectiv distribuirea nedorită de fotografii intime, trimiterea nesolicitată de imagini vulgare (cyberflashing), precum și hărțuirea cibernetică.

Legea este în vigoare din iunie, iar statele membre ale UE au la dispoziție trei ani pentru a transpune normele în legislația națională.