Victoria dreptei radicale în Austria: efecte pentru România

Scorul de aproape 30% obținut de această formațiune, înființată în 1956 de un fost ofițer SS și membru al parlamentului nazist, o aduce pe primul loc la alegerile generale din Austria. Pentru scrutinul de ieri, sloganul FPÖ a fost „Fortăreața Austria - fortăreața libertății”, o fortăreață din care să fie expulzați străinii. Românii sunt al doilea cel mai mare grup de rezidenți din Austria, după germani. Statisticile oficiale arată că ar fi vorba despre 150.000,  dar numărul celor născuți în România și mutați în Austria e mult mai mare și greu de stabilit, fiindcă cei care au vrut să aibă pașapoarte austriece au fost nevoiți să renunțe la cetățenia română. 

Presiunea FPÖ asupra guvernului de la Viena s-a văzut deja cu mai bine de un an înainte de scrutinul care a avut loc duminică, 29.09.2024. Extremiștii nu erau la guvernare, dar retorica lor i-a determinat pe conservatorii cancelarului Karl Nehammer să amâne primirea României și Bulgariei în Schengen. Partidul Austriac al Poporului (ÖVP- Österreichische Volkspartei) condus de Nehammer s-a clasat pe locul al doilea, după radicalii de dreapta, iar cancelarul și-a asumat deja înfrângerea, dar a spus de mai multe ori și în campania electorală că nu-l va accepta niciodată ca premier pe Herbert Kickl, liderul Partidului Austriac al Libertății (FPÖ- Freiheitliche Partei Österreichs). 

Conservatorii și dreapta radicală au mai bătut palma pentru a fi la putere de două ori (1999, 2017). Mai înainte însă, între 1983 și 1986, au guvernat alături de social-democrați, abandonându-și pe moment fundamentalismele și adoptând o tendință mai liberală. Pentru 2024 există opțiuni onorabile, din care conservatorii cu Nehammer în frunte au posibilitatea să aleagă.

Cancelarul austriac pentru a rămâne pe poziții a fost nevoit să devieze spre dreapta dură în ritmul în care promisiunile FPÖ deveneau tot mai anti-sistem, xenofobe și anti-europene. Radicalii de dreapta au promis trimiterea acasă a „străinilor neinvitați” pentru revenirea la o „națiune mai omogenă”, suspendarea dreptului la azil, plus controlul constant și strict al granițelor.

Înaintea europarlamentarelor, sloganul FPÖ a fost „Stop nebuniei UE" iar pe afișe apărea împreună cu o fotografie trucată, în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îl săruta pasional pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un decor suprarealist cu ruine, un tanc, elicoptere, o seringă, turbine eoliene și o navă de migranți.

Potrivit unui sondaj făcut de Societatea Austriacă pentru Politică Europeană (OGfE), principalele teme care-i preocupă pe austrieci sunt (1) inflația (68%); (2) politica privind azilul și migrația (59%); (3) reducerea decalajului dintre bogați și săraci (57%); (4) reformarea UE (48%). Aceste subiecte rămân pe tapet și după alegeri iar numărul mare de voturi obținut de FPÖ va împinge partidele tradițional democratice spre măsurile cerute de curentul extremist.

Un trend similar are loc deja în Germania, unde acum trei săptămâni guvernul a introdus controale constante la frontierele sale, după ce extremiștii formațiunii AfD (Alternativa pentru Germania), care cu un program similar împotriva străinilor a câștigat alegerile în Turingia şi a ocupat locul al doilea în Saxonia și Brandenburg. Imediat și guvernul olandez a anunțat că va impune „cea mai strictă politică de azil de până acum” și a cerut Bruxelles-ului o dispensă în acest sens.

Primele efecte ale ascensiunii extremismului în Austria ar putea însemna (1) aplicarea permanentă a verificărilor la frontierele sale terestre. Viena a reintrodus controalele la frontiera cu Republica Cehă până pe 15 octombrie, iar cu Slovenia și Ungaria până la 11 noiembrie. Nu e exclus ca astfel de verificări să devină o regulă, după cum cer radicalii de dreapta. Controalele impuse de mai multe state la punctele terestre de trecere a granițelor din UE și care par să se permanentizeze înseamnă griparea pe termen lung a Spațiului de Liberă Circulație. 

(2) Votul masiv acordat de austrieci FPÖ ar putea duce la blocarea în continuare a României și Bulgariei la ușile Schengen, mai ales că noul comisar european al Afacerilor Interne și Migrației este conservatorul Magnus Brunner. Sau ar putea să se opună Olanda, unde pentru prima dată a intrat la guvernare Partidul Libertăţii (PVV) al liderului extremist Geert Wilders. Nu ar fi însă exclus ca România și Bulgaria să primească undă verde, pe fondul închiderii treptate a frontierelor din zona Schengen. 

(3) Există unele temeri că o parte a românilor din Austria ar putea fi afectați, dacă FPÖ intră la guvernare.

(4) Efectul de contagiune al regiunii este deja vizibil în Europa Centrală, unde Ungaria, Austria și Slovacia formează un front filo-rus, eurosceptic și suveranist. Mai spre est, în România, extremiștii rămân potrivit sondajelor sub 15%, dar tendințele suveraniste se accentuează în alte formule, mai puțin vizibile, neasumate și de aceea mai periculoase.