Un summit, două crize: UE între Ucraina și Israel

Prin summitul său de toamnă, UE a dorit să demonstreze că poate stăpâni două conflicte grave în același timp: atacurile teroriste ale grupării islamiste Hamas împotriva Israelului și războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, celor 27 de președinți și șefi de guvern le-a fost din ce în ce mai greu să formuleze poziții comune cu privire la cele două puncte nevralgice.

Vineri, în cea de-a doua zi a summitului, accentul a virat spre Ucraina. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a reiterat: "Reiterăm că sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne de neclintit atât timp cât este necesar”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a participat personal la summit de această dată, fiind parțial conectat prin intermediul unei conexiuni video. Situația din Orientul Mijlociu nu distrage atenția de la amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru UE, a declarat președintele Consiliului, Charles Michel. În ultimele trei săptămâni, Germania a asigurat în mod repetat Ucraina că "nu va slăbi sprijinul său", în pofida atacurilor teribile ale Hamas asupra Israelului, a subliniat cancelarul federal Olaf Scholz.

Orban și Fico pun frână ajutorului pentru Ucraina

Critici s-au făcut auzite la adresa premierului maghiar Viktor Orban, după întâlnirea lui de săptămâna trecută cu agresorul rus Vladimir Putin la un summit economic desfășurat la Beijing. Cu acest prilej, Orban i-a strâns mâna în mod prietenos liderului de la Moscova. Orban este văzut acum de mulți diplomați europeni ca un fel de submarin al lui Putin în Uniunea Europeană, de vreme ce Ungaria menține încă relații economice bune cu inamicul Ucrainei în război.

De altfel, la Bruxelles, nu doar Orban a dat bătăi de cap, ci și premierul slovac Robert Fico. Ambii populiști au pus sub semnul întrebării finanțarea unui nou sprijin bugetar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro în următorii ani. De asemenea, ambii resping aparent propunerea de alocare a 20 de miliarde de euro suplimentare într-un fond separat pentru livrările de arme către Ucraina.

Dezacordul cu privire la politica privind Ucraina a blocat adaptarea cadrului bugetar multianual al UE la numeroasele crize din ultimii ani. Un deznodământ al acestei dispute privind bugetul este așteptat abia în decembrie, aspect deplâns de experții în buget din Parlamentul European. Ei spun că disputa va fi tranșată tardiv.

Poziția Germaniei, potrivit căreia fondurile suplimentare pentru Ucraina și migrație trebuie să fie găsite prin redistribuire, rămâne neschimbată. Berlinul nu dorește să utilizeze fonduri suplimentare din partea statelor membre. Comisia Europeană cere un total de 65 de miliarde de euro în cheltuieli suplimentare până în 2027. În calitate de cel mai mare contribuabil net din UE, Germania ar trebui să preia aproximativ 25% din această sumă.

"Probleme bugetare dificile"

Bugetul UE pe șapte ani, din 2021 până în 2027, este de aproximativ 1.100 de miliarde de euro. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a încercat să prezinte disputa privind fondurile pentru Ucraina și bugetul ca fiind un proces normal.

"Se întâmplă mereu la fel. Ne întâlnim, ne certăm și apoi, în final, suntem uniți", a spus el. Bugetul trebuie să fie adoptat în unanimitate.

Însă nu doar ajutorul pentru Ucraina devastată de război depinde de buget, ci și finanțarea investițiilor în competitivitatea industriei europene, capitol care, de asemenea, depinde de hotărâri concrete, nu doar de cuvinte de consolare, spune Zach Meyers, cercetător la Center for European Reform, un grup de reflecție din Londra.

"UE se confruntă cu probleme bugetare dificile. Comisia Europeană dorește o sumă mai degrabă modestă de la statele membre pentru o politică industrială comună. Dar chiar și această sumă destul de mică este discutabilă, deoarece unele țări UE sunt lipsite de bani, iar altele preferă să concureze între ele atunci când vine vorba de promovarea economică", critică Zach Meyers. În schimb, UE ar trebui să se concentreze pe concurența cu China și SUA în ceea ce privește investițiile și lanțurile de aprovizionare.

Președintele francez critică Israelul

Coridoarele umanitare, încetarea focului și o conferință internațională de pace convocată de summitul european ieri seara târziu, după lungi discuții în legătură cu războiul Israelului împotriva Hamas, au oferit din nou multiple subiecte de discuție vineri. Președintele francez Emmanuel Macron, care a propus conferința de pace, a anunțat crearea unei "alianțe umanitare" cu Grecia și Cipru pentru a oferi ajutor populației din Gaza. Organizația Națiunilor Unite descrie situația aprovizionării în Fâșia Gaza ca fiind catastrofală. Vorbind în fața jurnaliștilor la Bruxelles, Emmanuel Macron a criticat atacurile aeriene israeliene ca fiind "nediferențiate" și a cerut din nou încetarea focului.

Scholz este alături de Israel

Cancelarul Olaf Scholz și-a menținut poziția potrivit căreia Israelul are dreptul să se apere, lucru ce trebuie făcut în cadrul dreptului internațional - pe care Israelul îl respectă, a subliniat cancelarul. Poziția care tocmai a fost adoptată de UE este ”realmente valoroasă", a declarat Scholz, fără a comenta opinia divergentă a președintelui francez.

Premierul spaniol Pedro Sanchez nu s-a putut impune cu cererea sa de încetare oficială a focului. Premierul irlandez Leo Varadkar a declarat că starea de spirit, care fusese în favoarea Israelului după atacurile teroriste ale Hamas, se înclină încet-încet din cauza acțiunilor Israelului în Fâșia Gaza.

Evaluarea cancelarului Olaf Scholz a fost diferită: "Văd neschimbat faptul că există un sprijin larg pentru politica guvernelor europene și pentru ca Europa să acționeze conform poziției noastre definite acum”.

Un diplomat israelian a declarat pentru DW, în marja summitului, că deciziile UE nu vor avea niciun efect pe teren. Israelul nu va permite să i se dicteze o pauză sau o încetare a focului. Nu poate exista o încetare a focului, pentru că războiul împotriva structurilor Hamas pe teren nu a început încă în mod concret, a spus diplomatul.