1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Zelenski rămâne preşedinte şi fără alegeri

Igor Burdyga
20 mai 2024

Mandatul preşedintelui Ucrainei încetează formal pe 20 mai. Alegeri prezidenţiale ar fi trebuit să aibă loc în martie. Juriştii explică de ce Volodimir Zelenski va guverna în continuare.

https://p.dw.com/p/4g4kI
Ucraina Preşedinte Zelenski
Preşedintele Ucrainei, Volodimir ZelenskiImagine: Ukraine Presidency/picture alliance/ZUMAPRESS

Pe 20 mai încetează formal mandatul preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. La sfârşitul lunii martie ar fi trebuit să aibă loc alegeri prezidenţiale, dar Parlamentul nu le-a programat din pricina legii marţiale valabile în ţară. În societatea ucraineană se discută acum cine să guverneze Ucraina după ce expiră mandatul de preşedinte de cinci ani al lui Zelenski.

La începutul anului doar câţiva politicieni şi comentatori au îndrăznit să pună această întrebare. La sfârşitul lunii februarie, când Zelenski a făcut bilanţul celor doi ani de război cu Rusia, el a calificat încercările de a-i pune la îndoială legitimitatea drept "narativ duşmănos". "Aceasta nu este opinia partenerilor din vest sau a cuiva din Ucraina, aceasta face parte din  programul Federaţiei Ruse", a subliniat el în faţa presei. Dar prin asta discuţia nu s-a încheiat.

Sunt posibile alegeri în timpul legii marţiale?

Majoritatea juriştilor ucraineni au subliniat: este clar că Zelenski îşi va păstra puterea până va fi ales un nou preşedinte. "Aceasta este foarte clar stipulat în Constituţia Ucrainei. După expirarea mandatului de cinci ani, de la momentul învestiturii, prerogativele de preşedinte nu încetează automat. Ele încetează abia odată cu învestitura noului preşedinte ales, deci abia după alegeri", a explicat pentru DW Andrii Mahera, expert în drept constituţional în cadrul Centre of Policy and Legal Reform (CPLR) din Ucraina.

 Ruslan Stefanciuk
Există voci care îi cer lui Zelenski să-i cedeze prerogativele preşedintelui Parlamentului, Ruslan Stefanciuk Imagine: Ukrainian Presidential Press Off/Zumapress/picture alliance

La acestea se adaugă faptul că în prezent în Ucraina sunt interzise alegerile prezidenţiale şi parlamentare, din motive diferite. Constituţia interzice alegerile parlamenmtare iar legea marţială interzice orice fel de alegeri.

Se solicită retragerea benevolă din funcţie

Alegerile nu sunt interzise pe timp de război doar pentru a nu-i pune în pericol pe alegători. "Sunt îngrădite şi anumite drepturi şi libertăţi constituţionale: de exemplu dreptul la liberă exprimare, dreptul la întrunire paşnică şi libertatea de mişcare. De aceea este imposibilă desfăşurarea de alegeri libere", a mai explicat Andrii Mahera. În termeni comparabili s-au exprimat în martie şi Institutul de expertiză de drept al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei şi Biroul Electoral Central de la Kiev.

Ucraina: "Oamenii au crezut că vor lupta alţii în locul lor"

La dezbatere nu participă doar jurişti activi ci şi veterani ai politicii ucrainene. De exemplu Hrihorii Omelcenko, care a făcut parte la mijlocul anilor 1990, ca deputat, din Comisia de elaborare a Constituţiei. El a subliniat: faptul că nu există o reglementare directă pentru prelungirea mandatului de preşedinte nu este o greşeală. A fost o asigurare decisă conştient. Într-o scrisoare deschisă adresată lui Zelenski, publicată în martie de ziarul "Ukrajina Moloda", el i-a cerut totuşi preşedintelui  "să nu uzurpe puterea de stat" şi să demisioneze benevol în mai 2024.

Zelenski se bucură în continuare de sprijin însemnat

În opinia unor observatori legitimitatea lui Zelenski nu se bazează doar pe legi ci şi pe sprijinul cetăţenilor Ucrainei. În ciuda reculului acesta este încă relativ ridicat. Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie de institutul Rasumkow din Ucraina, 69 la sută din ucraineni au încredere în preşedintele lor. Mai puţin de un sfert din cei chestionaţi au declarat contrariul.

Ukraina Doneţk| Vizită pe front a preşedintelui Zelenski
Preşedintele Zelenski în vizită pe front, în regiunea DoneţkImagine: Ukrainian Presidentia/Planet Pix/Zuma/picture alliance

Un alt sondaj, prezentat la începutul lunii februarie de Institutul Internaţional pentru Sociologie din Kiev (KIIS) arată că 69 la sută din repondenţi sunt de părere că Zelenski trebuie să rămână preşedinte atâta timp cât există legea marţială. Numai 15 la sută s-au exprimat pentru alegeri în condiţiile de acum şi alţi 10 la sută consideră că preşedintele trebuie să-i cedeze prerogativele preşedintelui Parlamentului, Ruslan Stefanciuk.

Ucraina: Pe front, în aşteptarea ajutorului din SUA

Anton Hruşezki, directorul KIIS, avertizează faţă de cele două scenarii, fiindcă ar fi o primejdie şi mai mare pentru legitimitatea guvernului şi ar destabiliza situaţie din Ucraina. "Milioane de oameni sunt în străinătate, milioane trăiesc sub ocupaţie şi sute de mii slujesc în armată. Dacă cetăţenii nu pot participa la alegeri în calitate de candidaţi sau alegători, atunci legitimitatea rezultatului alegerilor este subminată", a explicat el.

Cine se poate adresa Curţii Constituţionale?

Majoritatea juriştilor cu care DW a stat de vorbă sunt de părere că Curtea Constituţională ar trebui să pună capăt dezbaterii privind prerogativele preşedintelui şi posibile alegeri. "Numai Curtea Constituţională are permisiunea de a interpreta Constituţia şi a verifica dacă alte legi sunt confome cu ea", a subliniat Andrii Mahera.

Dar judecătorii Curţii Constituţionale nu pot verifica aceste chestiuni atât de importante din proprie iniţiativă. Curtea Constituţională poate fi sesizată în primul rând de  preşedintele ţării, apoi de guvern, de Tribunalul Suprem, de un grup de cel puţin 45 de deputaţi din Parlament sau de însărcinatul Parlamentului pentru drepturile omului. Şi nici unul din aceştia nu a făcut sesizare până acum.

La sfârşitul lunii februarie ziarul "Dserkalo Tyschnja" a scris în baza unor surse proprii că biroul preşedintelui Zelenski lucrează la o sesizare a Curţii Constituţionale, dar nu îndrăzneşte să o prezinte singur. Ar dori ca 45 de deputaţi ai formaţiunii prezidenţiale "Slujitorii Poporului" să o facă. Dar acest grup parlamentar a subliniat că nimeni nu pune la îndoială legitimitatea preşedintelui. Şi opoziţia s-a arătat surprinzător de concesivă. Reprezentanţi ai unor partide diverse au declarat că nu au de gând să se adreseze Curţii Constituţionale, amintind că toate partidele au căzut de acord să nu se organizeze alegeri până la sfârşitul războiului.

Igor Burdyga specialist Herson