Ucraina, între dorința de a negocia și speranța de pace

Se încheie un an complicat pentru Ucraina. După ofensiva din vară a armatei ucrainene în regiunea Kursk, Rusia și-a intensificat atacurile în regiunile Donețk și Harkov, dar și asupra instalațiilor energetice și a orașelor. Potrivit estimărilor cotidianului american Wall Street Journal, Moscova a desfășurat în această toamnă de patru ori mai multe drone și rachete decât în aceeași perioadă din 2023.

În plus, victoria republicanului Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din noiembrie creează incertitudine în rândul ucrainenilor. Trump a subliniat nu o dată că încetarea războiului din Ucraina este o prioritate de politică externă, dar drumul către pace rămâne până la această oră neclar; la fel și amploarea ajutorului militar suplimentar american pentru Kiev. În același timp, însă, tot mai mulți ucraineni speră la o pace justă prin negocieri cu Rusia, după cum observă experții.

”Ceea ce contează este că am rezistat”

Volodimir Fesenko de la ”Penta” Centre of Applied Political Studies spune că, în afară de primele săptămâni de război din primăvara lui 2022, anul 2024 a fost cel mai dificil an de război de până acum. „Ceea ce contează este că am rezistat”, subliniază el în interviul DW.

În pofida unei oboseli inerente, ucrainenii dau dovadă de un optimism care, deși a mai scăzut, rămâne „surprinzător de ridicat”, apreciază Anton Hrușcețki de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS). Potrivit sondajelor, între 83% și 88% dintre ucraineni cred în victorie. „Există însă și pesimism, între altele din cauza temerilor cu privire la viitor și a sentimentului frustrant de a nu primi suficient sprijin din partea Occidentului”, spune el pentru DW. ”Vorbele mari nu au fost urmate de fapte mari. În plus, ucrainenii pur și simplu nu au ocazia să depună armele. Ei știu că războiul este o chestiune de supraviețuire”, aminteşte expertul. Proporția celor dispuși să suporte războiul atâta timp cât este necesar a rămas stabilă la aproximativ 60 % din octombrie.

Dorința de a negocia nu înseamnă concesii

În același timp se observă un grad din ce în ce mai mare de acceptare a ideii de negocieri cu Rusia. Comparativ cu anul precedent, proporția ucrainenilor care resping categoric discuțiile cu Moscova a scăzut de la o treime, ajungând la 12 %, potrivit unui sondaj realizat în noiembrie.

În Piața Independenței din Kiev, unde numărul steagurilor cu numele ucrainenilor căzuți la datorie crește zilnic, DW a reușit să vorbească cu Evhen. Soldatul crede că negocierile cu Rusia sunt inevitabile. În același timp, el speră că acestea vor fi în favoarea Ucrainei. „Totul depinde de situația de pe front. Avem nevoie de ajutorul partenerilor noștri, trebuie să continuăm lupta, să sprijinim armata și să facem tot posibilul pentru a obține victoria”, spune el. Totuși el se declară sceptic față de ideea continuării războiul până când toate teritoriile ocupate vor fi eliberate.

Mihalo Mișcenko de la Centrul de Cercetare Razumkov crede că opinia oamenilor cu privire la negocieri este influențată în primul rând de o schimbare de discurs a conducerii ucrainene, care ea însăși nu mai exclude un astfel de scenariu. „La fel ca guvernul, oamenii spun că sunt pregătiți pentru negocieri, dar nu vor să cedeze niciun teritoriu”, explică Mișcenko. Majoritatea consideră că negocierile sunt o modalitate de a obține un rezultat acceptabil pentru Ucraina, inclusiv returnarea teritoriilor ocupate. Totuși, potrivit sociologilor, proporția ucrainenilor care ar ceda Rusiei teritoriile ocupate în schimbul păcii a crescut ușor de la cinci la nouă procente în cursul anului.

Mai întâi garanții de securitate, apoi eliberarea teritoriilor?

Anton Hrușcețki de la KIIS confirmă că mai bine de jumătate dintre ucraineni sunt pregătiți să amâne eliberarea teritoriilor de dragul păcii, dar numai în schimbul unor garanții de securitate credibile. „Oamenii nu vor un al doilea Memorandum de la Budapesta”, spune expertul.

Amintim că la 5 decembrie 1994, Rusia, SUA și Marea Britanie au asigurat Ucraina că îi vor respecta suveranitatea și integritatea teritorială, iar Kievul a aderat la Tratatul de Neproliferare Nucleară, acceptând să elimine toate armele nucleare foste sovietice de pe teritoriul ucrainean.

Potrivit unui studiu realizat de Info Sapiens, 64% dintre ucraineni resping discuțiile cu Moscova fără garanții reale de securitate occidentale. Mihailo, un cetățean pe care DW l-a întâlnit în Piața Independenței, afirmă că singura garanție reală pentru Ucraina ar fi aderarea la NATO. „Dacă mergem pe ideea de a îngheța conflictul și de a nu adera la NATO, atunci situația nu va fi cu nimic diferită de hârtia pe care am semnat-o la Budapesta”, spune ucraineanul.

Serhîi Solodki de la grupul de reflecție New Europe Center din Kiev observă două tendințe în Ucraina: mizăm pe forțele proprii ori pe apărarea colectivă. Potrivit lui, aproximativ 31% dintre ucraineni consideră că propriile arme nucleare sunt cea mai bună garanție a securității, urmate de ideea „integrării treptate” în NATO, care este susținută de aproximativ 29 la sută. O invitație în alianță ar trebui să cuprindă întregul stat cu granițele sale recunoscute la nivel internațional, dar articolul privind apărarea colectivă s-ar aplica pentru moment doar teritoriului controlat de Kiev, până când teritoriile ocupate sunt eliberate. A treia cea mai populară opțiune (11 la sută) este o alianță de apărare cu SUA, cu posibilitatea desfășurării de trupe americane. Trupele de menținere a păcii ale Organizației Națiunilor Unite sunt considerate cea mai bună garanție de securitate de 8,9 la sută, iar trupele din țările europene de doar 6,4 la sută dintre ucraineni.

Ucrainenii au așteptări mari de la Trump

Politologul Voldimir Fesenko este convins că venirea lui Donald Trump la Casa Albă va aduce o serie de schimbări pentru Kiev. În timp ce administrația precedentă a SUA, condusă de democratul Joe Biden, a subliniat în repetate rânduri că Ucraina trebuie să stabilească de una singură momentul negocierilor, Trump este ferm angajat în favoarea acestora. Totuși, el nu are o strategie clară pentru o pace durabilă, critică Fesenko. „Cea mai importantă sarcină este de a desluși ce gândește Trump, astfel încât să se intre în negocieri de pe o poziție de forță”.

În pofida declarațiilor contradictorii ale lui Trump cu privire la războiul din Ucraina, acesta se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere în Europa, cu aproape 45 %, potrivit Info Sapiens din Ucraina. New Europe Centre atribuie acest lucru așteptării că Trump va urma o politică decisivă în Ucraina și va asigura pacea.

„Sper că va face totul rapid și în favoarea noastră, dar vom vedea”, spune Veronika din Kiev pentru DW. Pensionarul Oleksi crede că Trump poate fi imprevizibil, dar Ucraina va reuși totuși să lucreze cu el. „Dacă Rusia nu este pregătită să încheie niciun acord, atunci Trump nu va avea de ales decât să ajute Ucraina”, crede el.