Traian Băsescu şi Lech Kaczyński se pun de acord înaintea vizitei lui Joe Biden

Preşedintele României, Traian Băsescu, şi preşedintele Poloniei, Lech Kaczyński, au semnat un document care, potrivit declaraţiilor oficiale a fost pregătit vreme îndelungată şi care implică o cooperare mai strînsă dintre cele două ţări pe multiple planuri.

În declaraţia de la finalul întrevederii, preşedintele Traian Băsescu a mai menţionat că a fost abordată „problematica regională, legată de Balcani, Ucraina, Republica Moldova, precum şi Asia Centrală, în mod deosebit cu privire la resursele energetice".

Preşedintele Poloniei, Lech Kaczyński, a ţinut însă să semnaleze, fie şi aluziv, că a fost abordată şi decizia recentă a SUA de a renunţa la amplasarea scutului antirachetă în Cehia şi Polonia şi, de asemenea, că, în acest context, a fost discutată şi problema gradului de integrare în politicile europene, mai ales după iminenta intrare în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Subiectul strategiei de securitate a fost menţionat ca prioritar şi de preşedintele Traian Băsescu, chiar dacă nu a declarat nimic concret despre acest lucru.

În orice caz, este cunoscut faptul că vicepreşedintele SUA, Joe Biden, va vizita în perioada 20-24 octombrie trei aliaţi din cadrul NATO, Polonia, România şi Cehia. Nici biroul de presă al vicepreşedintelui american nu a menţionat subiectul scutului antirachetă, dar aceste trei ţări exprimaseră, în grade diferite, dezamăgirea faţă de schimbarea politicii americane în zonă.

Traian Băsescu a fost, e adevărat, destul de discret faţă de acest subiect spre deosebire de oficialii cehi şi polonezi, dar în trecutul apropiat el se arătase un susţinător entuziast al politicii preşedintelui George W Bush, care propusese admiterea în NATO a Ucrainei şi Georgiei şi instalarea scutului antirachetă în Cehia şi în Polonia.

Preşedintele Poloniei, Lech Kaczyński, arătase că din momentul în care SUA au renunţat să mai joace un rol foarte activ în Europa de est, Poloniei nu îi mai rămîne decît să mute accentul şi să se reorienteze către o mai mare integrare în politicile europene. Se ştie că în estul Europei, cehii şi polonezii manifestaseră cea mai mare reticenţă faţă de Trataul de la Lisabona, care, în opinia lor, pregăteşte calea unei federalizări a Uniunii Europene.

Aici intervine diferenţa faţă de România. Autorităţile româneşti au susţinut entuziast implicarea americană în problematica de securitate a regiunii, dar pe de altă parte au fost la fel de entuziaste cît priveşte creşterea gradului de integrare europeană prin aplicarea Tratatului de a Lisabona. România nu avusese obiecţii nici cu privire la Tratatul constituţional anterior şi cu atît mai puţin ar fi avut amendamente la noul tratat care îi garantează prezenţa la nivelul Comisiei Europene.

Aşadar poziţia României a fost mereu ambiguă spre deosebire de cea a Poloniei şi Cehiei, care au schiţat un anumit euro-scepticism corelat cu un atlantism subliniat. Se pare de aceea că, în pofida unor perspective cît se poate de optimiste de cooperare, România şi Polonia nu se gîndesc mereu la acelaşi lucru cînd spun acelaşi lucru.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Medana Weident