UE: Amânăm pe data viitoare

Şefa executivului finlandez, Sanna Marin, s-a speriat de creşterea infectărilor cu coronavirus la Bruxelles. Şi a părăsit precipitat reuniunea la nivel înalt a UE din capitala Belgiei, rugându-l pe omologul ei suedez să o reprezinte.

Marin a criticat deja joi prezenţa fizică la reuniune, afirmând că este un lux inutil pe fundalul extinderii pandemiei în Europa. Dat fiind că în cadrul reuniunii la vârf, desfăşurate joi şi vineri la Bruxelles, nu s-a luat nicio decizie cu adevărat, ea s-ar fi putut desfăşura şi sub formă de videoconferinţă online, au subliniat delegaţiile finlandeză şi daneză.

Preşedintele reuniunii la vârf, Charles Michel, a insistat însă că şefii de stat şi de guvern europeni trebuie să se prezinte personal la Bruxelles, pentru a discuta despre Brexit, un subiect atât de sensibil. Dar dacă ne uităm la rezultatul în scris al reuniunii celor 27, la aşa-numitele "concluzii", se pare că şefa guvernului finlandez a avut dreptate.

Deciziile privind protecţia climei, relaţiile cu Turcia şi noua strategie UE pentru Africa au fost amânate pentru luna decembrie, când este programat viitorul summit european obişnuit. În privinţa negocierilor cu Marea Britanie pe tema unui acord comercial şi de parteneriat după Brexit nu există nimic nou, în afara faptului că se doreşte continuarea tratativelor în ciuda unui ultimatum britanic.

Câte un grup de lucru în fiecare săptămână

S-a discutat despre mai multă cooperare în vederea combaterii coronavirusului. Dar nu s-au stabilit măsurile concrete - reguli de carantinare, restricţii de călătorie - cu ajutorul cărora să se amelioreze situaţia. Şefa executivului german, Angela Merkel, care deţine în prezent şi preşedinţia rotativă a Consiliului European, a dat doar de înţeles că există voinţă pentru reuniuni mai frecvente, via Internet. Merkel a declarat că s-ar bucura dacă cei 27 de lideri ar face un schimb de idei mai animat.

"Aceasta este o provocare pentru toţi şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană. De aceea am stabilit să ne întâlnim mai des prin intermediul videoconferinţelor. Întrebarea cum vom ieşi din prezenta pandemie este decisivă pentru sănătatea unui număr foarte mare de oameni. Ea decide câţi oameni trebuie să moară şi decide şi asupra potenţialului nostru economic."

Premierul irlandez Michael Martin a anunţat că de acum înainte, şedinţele online vor avea loc "practic săptămânal". Liderii UE au fost, potrivit lui Merkel, de acord că magazinele, întreprinderile şi şcolile trebuie să lucreze în continuare pe durata valului al doilea al pandemiei, iar în rest "contactele trebuie reduse drastic". Şefii de stat şi de guvern au salutat intenţia Comisiei Europene de a cumpăra vaccin pentru toate statele UE şi a elabora un plan de distribuire echitabilă a acestuia.

În ciuda unei decizii adoptate marţi de UE, de a se folosi aşa-numitul "semafor Covid" european pentru listarea noilor regiuni de risc, aceste zone sunt în continuare desemnate de statele membre, conform regulilor proprii. Nici Institutul Robert Koch, cea mai înaltă autoritate din Germania în materie de epidemii, nu aplică încă metodologia UE.

Angela Merkel a tras învăţăminte din criticile colegei sale finlandeze Marin. Ea a contramandat planificata reuniune la vârf UE-China, care trebuia să aibă loc în noiembrie, tot fizic, la Berlin. Cancelara a explicat că numărul infectărilor este aproape pretutindeni în Europa "dramatic".

Anul 2021 va fi pentru UE "Anul Africii"

În absenţa pandemiei, la această reuniune ar fi trebuit adoptată noua strategie UE pentru Africa, elaborată de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Anul 2020 ar fi trebuit să fie pentru UE "Anul Africii", dar intenţia se amână pe anul viitor, după cum a comunicat Înaltul Reprezentant european pentru Politică Externă, Josep Borrell.

Planificata reuniune la vârf cu toate statele africane nu poate avea loc din pricina pandemiei. Preşedintele summit-ului UE, Charles Michel, a promis însă o reuniune mai restrânsă în decembrie, când se va discuta despre noua strategie cu liderii Uniunii Africane.

Deciziile privind ţelul UE de protejare a climei până în anul 2030, care ar trebui, în opinia activiştilor de mediu, luate urgent, au fost amânate pentru reuniunea la vârf din decembrie. Atunci statele membre vor decide dacă în următorii 10 ani se vor reduce cu 50, 55 sau chiar 60 la sută emisiile de dioxid de carbon. Germania se pronunţă pentru 55 la sută. Alte state membre, cum ar fi Polonia sau Bulgaria, care folosesc masiv energie pe bază de cărbune, frânează acest proces. Parlamentul European cere o reducere de 60 la sută a emanaţiilor, organizaţii de protecţia mediului chiar mai mult. De pe acum se ştie că protecţia mediului va fi tema unor îndelungate negocieri între ţările şi instituţiile europene.