Strategia de apărare a Ucrainei în cazul unei invazii

Invazia trupelor rusești asupra Ucrainei se poate produce oricând în următoarele zile. Nivelul ridicat de alertă, publicat și de Ministerul de Externe din România, cod roșu,  nu exclude posibilitatea escaladării crizei în orice moment.

De asemenea, secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, a anunțat că din punct de vedere militar “lucrurile se dezvoltă în mod constant, oferindu-i-se lui Putin tot mai multe oportunități” de atac. Acesta a adăugat și că Statele Unite au surse bune de informații în Rusia.

Deși autoritățile de la Moscova au dat asigurări că nu planifică nicio invazie, în tot acest timp au adus armament și militari, pregătind o acțiune militară pe trei fronturi, arată multiplele imagini din satelit.

“Conform nivelului de alertă actual, MAE recomandă puternic cetățenilor români evitarea oricărei deplasări în Ucraina și manifestarea unei atenții deosebite”, se arată în comunicatul oficial al Ministerului de Externe. 

“Totodată, MAE recomandă cetățenilor români aflați pe teritoriul Ucrainei să reevalueze necesitatea de a rămâne pe teritoriul acestui stat”, conform sursei citate.

“De asemenea, MAE recomandă ferm evitarea deplasărilor în Peninsula Crimeea și în zona de est a Ucrainei, respectiv în regiunile Donețk și Lugansk, precum și în zona de frontieră a Ucrainei cu Federația Rusă și Belarus, reamintind că situația de securitate se menține tensionată și fluidă”, precizează comunicatul.

Frustrarea Rusiei

Decizia de a ataca Ucraina e una complicată din perspectiva lui Putin. 

Declanșarea unui conflict e efectul unei lungi planificări, dar desfășurarea și, mai ales, finalul acestuia sunt greu de prevăzut.

Liderul de la Kremlin, prin invazie, va pune în mișcare un șir lung de reacții pe care nu le va mai putea controla.

Riscul de a pierde e unul real.

“Frustrarea Rusiei nu se referă doar la extinderea NATO: Moscova vede precedentul progresului democratic atât în Ucraina, cât și în Georgia ca pe-o amenințare directă la adresa regimului său autoritar”, a scris Natia Seskuria, expert în Consiliul de Securitate al Georgiei, o țară atacată de Rusia în 2008.

Într-o intervenție la BBC, ambasadorul Ucrainei la Londra a declarat că există posibilitatea ca țara sa să nu mai adere la NATO în schimbul găsirii unei soluții de compromis cu Rusia.

Kremlinul a aplaudat rapid această declarație, dar după câteva ore, diplomatul ucrainean și-a nuanțat intervenția, care n-a fost susținută de președintele Volodimir Zelenski.

Astfel de ieșiri publice pot fi mesaje diplomatice care să testeze limitele negocierilor, să deschidă noi canale de comunicare, dar să ofere și o cale de ieșire pentru Putin, în cazul că-și dorește așa ceva.

Rușii au un număr insuficient de trupe pentru a cuceri întreaga țară

Dacă despre trupele rusești s-a scris mult în ultimele zile, de exemplu, unde sunt plasate și strategia de a deschide trei fronturi în cazul unui atac - nord, sud și estul Ucrainei, despre pregătirile de apărare ale Kievului s-a vorbit mai puțin.

La granița Ucrainei, au fost aduşi în jur de 160.000 de soldați ruși, cu personal auxiliar. 

Conform experților militari de la Kiev, acest număr de trupe e insuficient pentru a cuceri o țară ca Ucraina și pentru a controla capitala, o metropolă cu trei milioane de locuitori.

În ultima confruntare din Al Doilea Război Mondial, asaltul SUA asupra insulei Okinawa, Japonia, americanii au folosit peste 200.000 de militari pentru a cuceri un teritoriu de 1.200 de kilometri pătrați. Ucraina are 603.000, iar Kievul 839.

Doar comparând aceste date, se observă că trupele rusești sunt insuficiente pentru a cuceri întreaga țară.

“Pentru a captura nodurile de comunicații – aeroporturi, gări, poduri – Rusia trebuie să folosească trupele sale tactice aeropurtate din unitățile de asalt, care pot fi neutralizate de forțele de securitate și apărare existente acum în Ucraina. Dar nici măcar aceste acțiuni nu au sens fără punerea în mișcare a Gărzii Naționale a Rusiei și a unităților militare generale pentru a menține teritoriul ocupat”, se arată într-un studiu realizat de Centrul de Strategie pentru Apărare din Ucraina.

Citiți articolul integral AICI.