Străinii – un câştig pentru Germania
5 octombrie 2012"Cu banii pe care îi primesc aici în două luni, pot trăi în Polonia o jumătate de an", spune Danuta Jasionek în timp ce spală vasele în bucătăria unei ferme agricole din localitatea renană Bornheim. De nouă ani încoace, femeia în vârstă de 45 de ani lucrează ca muncitor sezonier în Germania.
"Pe vremuri dura şi o lună până apăreau muncitorii", explică proprietarul fermei, Claus Ritter. "Acum ajunge un singur telefon şi într-o săptămână au şi sosit", adaugă el. Libera circulaţie a forţei de muncă în UE face posibil lucrul acesta. De la 1 mai 2011, cetăţenii statelor membre ale UE, din Europa Centrală şi de Est, pot munci fără restricţii în Germania. Excepţie fac românii şi bulgarii.
Printre cei 1000 de sezonieri care lucrează din primăvară până în toamnă la fermele din Bornheim se numără şi tot mai mulţi români şi bulgari. Dar nici germanii nu ocolesc aceste locuri de muncă, cum este cazul Giselei Klein. "Vin de şase ani aici şi mă înţeleg foarte bine cu colegii străini", povesteşte femeia. "Uneori comunicarea în germană e mai greoaie, dar în rest nu sunt probleme", adaugă Gisela Klein în timp ce arată spre o foaie de hârtie cu traduceri ale unor cuvinte uzuale din română, bulgară şi poloneză în germană.
Domiciliu stabil în Polonia, muncă ocazională în Germania
În câteva luni, aceste femei îşi vor lua rămas bun una de la cealaltă - cel puţin până sezonul viitor. Danuta Jasionek se întoarce acasă, în Polonia, la fel ca mulţi conaţionali de-ai săi. Când li se oferă ocazia vin să lucreze o lună-două în Germania. De trăit, vor să trăiască în propria lor ţară. Între timp, la fel gândesc şi europenii cu înaltă calificare din noile state membre.
"Acum 20 de ani, diferenţele salariale între Germania şi Polonia erau atât de mari încât Republica Federală era interesantă", afirmă Beate Raabe, purtător de cuvânt al Centrului pentru recrutarea forţei de muncă străină din cadrul Oficiului Federal al Muncii (Bundesagentur für Arbeit). "Între timp, posibilităţile de câştig s-au îmbunătăţit şi în Polonia". Dorinţa de a veni la muncă în Germania nu mai e atât de mare ca înainte.
În 2011, Germania şi-a liberalizat piaţa muncii pentru cetăţenii noilor ţări membre - cu excepţia României şi Bulgariei. În ciuda creşterii standardului de viaţă şi în aceste state, au existat temeri că străinii vor invada piaţa germană a muncii. Cu toate acestea, Gisela Klein este convinsă că polonezii sau alţi europeni "nu le iau germanilor locurile de muncă".
Oliver Koppel, de la Institutul Economiei Germane din Köln, îi confirmă spusele. Spaima germanilor a fost nefondată. "Pe de o parte, proporţiile pur cantitative s-au menţinut în limite normale. Pe de altă parte, din fericire, piaţa muncii funcţionează foarte bine, avem mare nevoie de angajaţi", spune Koppel.
În 2010, în Germania au venit la muncă aproximativ 130.000 de polonezi, 75.000 de români şi 39.000 de bulgari. În 2011 aceste cifre au rămas cam aceleaşi - susţine Koppel. Conform Oficiului Federal al Muncii şi Oficiului Federal pentru Imigrare şi Refugiaţi, la un an de la liberalizarea pieţei muncii, numărul cetăţenilor din noile state membre care au ales să lucreze în Republica Federală variază între 63.000 şi 89.000.
Ucenicii polonezi ar putea ocupa locurile din şcolile profesionale est-germane
Germanilor le-a fost teamă că est-europenii le vor lua joburile şi că aceştia vor fi dispuşi să lucreze pe bani puţini. Dar nu s-a ajuns la o asemenea situaţie. Dimpotrivă, libera circulaţie a forţei de muncă reprezintă un mare avantaj pentru Germania, susţin specialiştii.
"Prezenţa noii forţe de muncă a detensionat situaţia de pe piaţa autohtonă", afirmă Oliver Koppel care oferă şi un exemplu: "În estul Germaniei, comparativ cu acum două decenii, doar jumătate dintre tineri mai vor să urmeze o şcoală de meserii. Astfel a apărut o inflaţie de locuri libere în sistem".
După căderea Zidului Berlinului şi reunificare, în fosta RDG rata natalităţii a scăzut dramatic. "Locurile libere din şcolile profesionale germane ar putea fi ocupate cu tineri polonezi", crede Koppel.