1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Spotmedia: România, veriga slabă a NATO?

8 septembrie 2023

Avertizând asupra dronei rusești căzute pe teritoriul României, Ucraina a urmărit să întărească poziția de reacție a Bucureștiului și a NATO, astfel încât rușii să ia treaba în serios, consideră Corneliu Bjola.

https://p.dw.com/p/4W639
Portul Izmail, văzut de pe malul românesc al Dunării
Portul Izmail, văzut de pe malul românesc al Dunării Imagine: ANDREEA CAMPEANU/REUTERS

Autoritățile de la București au demonstrat că nu pot gestiona o comunicare unitară pe teme de securitate națională, creând percepția că România este vulnerabilă și nu își apără cetățenii, crede Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford și director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, într-un interviu acordat Spotmedia.ro. Corneliu Bjola este membru al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).

Cum apreciați această atitudine a autorităților române de a se pronunța la nivel oficial, prin președinte, înainte de a avea o anchetă și contrazicând în acest fel direct autoritățile din Ucraina?

În primul rând, cred că este o criză pe care o așteptam să vină, din cauza acestor atacuri ale Federației Ruse asupra infrastructurii portuare a Ucrainei. Aceste atacuri s-au întețit, deci în momentul de față sunt aproape în fiecare zi, în fiecare seară, în fiecare noapte și coroborăm acest lucru cu faptul că atacurile sunt făcute cu niște drone, să spunem low-cost, de calitatea a doua, venite din Iran.

Deci costurile fiind mici, pot să folosească mai multe, fără niciun fel de probleme pentru ei. Era o criză care părea în așteptare și tot speram că această criză, la momentul când va fi, va putea fi gestionată mai bine.

Din păcate, mă tem că nu prea a fost gestionată bine și cred că am învățat cu toții trei lecții destul de usturătoare din această desfășurare.

În primul rând, Armata Română nu prea știe ce se întâmplă la graniță și asta e destul de grav. Am văzut toți imaginile cu ministrul Apărării cotrobăind prin tufișuri, în competiție cu primarul. Sunt imagini care nu creează încredere internă și externă în autoritățile române, despre gestionarea unui astfel de crize.

Îngrijorare la Gurile Dunării după atacurile rușilor

Este o problemă foarte serioasă ce se întâmplă la graniță. E adevărat, în zona respectivă Dunărea este foarte sinuoasă, totuși, nu putem folosi această scuză, pentru că aceste atacuri nu au început de ieri, durează de ceva timp și scuza eternă a autorităților românești că iarna nu-i ca vara nu mai funcționează.

Momentan, trebuia destul de clar știut cam pe ce zonă apar aceste drone, deci nu este “rocket science” să înțelegi cam pe unde ar trebui să folosești anumite sisteme de apărare.

Deci primul lucru care îngrijorează este că, într-adevăr, nu pare în momentul de față că autoritățile românești, și în special Armata Româna, știu ce se întâmplă la graniță, în zona de conflict.

A doua este criza de comunicare, o lecție usturătoare, care este destul de lamentabilă. Am văzut cu toții cum autoritățile române se călcau în picioare unele pe altele, unul spunea ceva, altul spune altceva, pe urmă trebuia corectat.

Și asta îmi ridică întrebarea dacă există o celulă de criză, de comunicare de criză sau de comunicare strategică. Toate țările au și mă așteptam și România să aibă. S-ar putea să existe, dar se pare că nu funcționează foarte bine, pentru că un mesaj prost în timp de criză are costuri și are costuri interne.

Cetățenii trebuie să aibă încredere în timp de criză în autorități. Este foarte important acest lucru. Punem de o parte politicile sau celelalte ce se mai întâmplă, dar pe probleme de securitate națională, este imperativ ca oamenii să aibă încredere în autorități.

Altă problemă cu această comunicare este că se creează o imagine de verigă slabă, în lanțul NATO, pentru ceilalți aliați, chiar în prezența prim-ministrului luxemburghez, care a spus, diplomatic: dacă spune președintele României, pot eu să mai adaug ceva? Și care s-a suprapus și cu un summit, al celor Trei Mări, unde trebuia să se discute cu totul altceva, dar a fost confiscat mediatic de această criză și în care, după cum am observat cu toții la transmisiunea TV, se uitau cam jenați unul la altul când președintele Iohannis vorbea despre ceea ce s-a întâmplat.

Este deci acest cost intern, de adâncirea crizei de neîncredere față de autorități. Ne așteptăm cu toții la probleme de educație, de sănătate, de economie, unde știm cam pe unde se învârt guvernanții, dar la securitate națională, aici nu e loc de eroare, mai ales la nivel de comunicare.

Al treilea lucru, a treia lecție care mi se pare destul de importantă. Acum ce se întâmplă? Care este consecința acestei crize? Se va repeta, vom asista la aceste spectacole jalnice în continuare? Și aici este o problemă, pentru că nu se întrevede o soluție, avem doar o declarație, până acum, care sugerează că va fi o investigație temeinică și profesională.

Făcută de autoritățile române? Sau credeți că o face NATO, de pildă?

Să presupunem că va fi făcută de români și de NATO împreună. Și ce va indica? Sunt câteva posibile scenarii.

Unul este să mergem în continuare cu soluția preferată de dl. Iohannis, să privim atent și cu îngrijorare ceea ce se întâmplă și să comunicăm în continuare în același ton. Nu cred că va impresiona pe nimeni, nici intern, nici pe partea rusă, nici, eventual, pe ceilalți.

Al doilea este să reacționăm. Aici cred că trebuie să înțelegem bine exact ce s-a întâmplat și cred că această investigație ar trebui să clarifice.

După părerea mea, erau patru posibilități, până ieri, din care una a fost eliminată, deoarece prima posibilitate era că nu s-a întâmplat nimic și, de fapt, cu aceasta începuseră. La acuzațiile ucrainiene că “domnule, v-a picat ceva pe teritoriul vostru”, autoritățile române au spus că nici vorbă, totul e în ordine. Această posibilitate a fost dezavuată destul de rapid, nu numai de ucraineni, ci mă refer la cele două site-uri, televiziunea germană și site-ul de geolocație, după care, eventual și de autoritățile române.

Al doilea este un scenariu gen Polonia, în care o dronă trimisă de Rusia a fost doborâtă de către Ucraina și a aterizat în România. Din declarații, se pare că autoritățile se mișcă în această direcție pentru că, din punct de vedere politic, pare mai ușor. Ce înseamnă că o dronă a fost doborâtă și pică? Că sunt câteva rămășițe și asta poate să se coroboreze cu ce au găsit pe teren. Impactul este minor și atunci și preferința, probabil, pentru acest lucru care s-ar putea să fie validat empiric: o dronă care a fost deviată de către apărarea antiaeriană ucraineană.

Acesta este un scenariu pe care va trebui să-l așteptăm și la care NATO nu va avea cum să reacționeze.

Al treilea scenariu este o dronă care a deviat de la curs și a explodat, nu e vorba că a explodat în aer și rămășițe au căzut pe teren, ci că a explodat în România. Este un scenariu mai grav, pentru că trebuie să avem în vedere că în momentul de față nu am avut niciun fel de victime și nici pagube materiale, dar dacă data viitoare vom avea nu numai pagube, ci și victime?

Citiți articolul integral AICI