Spotmedia.ro: Validarea lui Georgescu în SUA, un eșec

Imediat după desecretizarea rapoartelor agențiilor de informații și decizia fără precedent a CCR, țara noastră a fost considerată o victimă a interferențelor Rusiei de către statele europene și instituțiile internaționale, dar răspunsurile întârzie, nu apar soluții de respingere a intervențiilor ostile și nici asumarea responsabilităților, iar asta începe să provoace suspiciuni și pe plan extern, în timp ce criza politică de la București se adâncește.

Deși nu e o iarnă grea, țara a înghețat, din punct de vedere instituțional, la momentul 6 decembrie, atunci când Curtea Constituțională a anunțat anularea alegerilor prezidențiale.Totuși, au avut loc cele parlamentare și s-a format o nouă majoritate, PSD-PNL-UDMR. Klaus Iohannis a rămas la Palatul Cotroceni. 

România a trecut printr-un an cu cele mai contestate alegeri, eșuate în final, fără a se produce nicio schimbare politică majoră, deși nemulțumirea populară e la cote înalte.

Singurul lucru care se poate constatata e că, momentan, democrația „a fost suspendată”, iar oamenii așteaptă răspunsuri de la instituțiile statului pentru a se intra într-un proces de vindecare, reparare a pagubelor și reconstrucție.

Din păcate, răspunsurile întârzie.

Validarea lui Georgescu în SUA, un eșec

„M-aș fi așteptat ca, până acum, mai ales de când avem un nou parlament, cineva din zona de forță (serviciile, ministerul de interne…) să fi început deja să facă briefing-uri pentru liderii partidelor parlamentare”, a scris Sorin Cucerai, analist politic și comentator, pe pagina sa de Facebook.

„Adică să fie luați președinții de partid, plus parlamentari (pe toți sau doar o parte, după criterii stabilite de ei) și să le povestească, în spatele ușilor închise, lucruri care nu pot fi făcute publice legate de atacul rusesc asupra României, în principal despre ingerința rusă în alegerile prezidențiale”, a mai adăugat el.

Cuvintele de mai sus sunt o concretizare a unei așteptări generale, care produce iritare și adâncește neîncrederea la nivelul întregii societăți.

O astfel de vulnerabilitate a lăsat calea deschisă unei creșteri fără precedent a violenței de limbaj pe rețelele sociale, a propagandei extremiste, o consolidare a grupurilor politice care susțin agresiunea Kremlinului asupra Ucrainei, dar și desfășurarea unor acțiuni subterane care minează și mai mult stabilitatea României.

Forțele politice grupate în spatele lui Călin Georgescu încearcă intens în ultimele săptămâni să-l transforme pe acesta din „omul lui Putin”, în „omul lui Trump” și, astfel, să-l valideze ca fiind trimisul noii administrații americane în România.

Problema acestor forțe, controlate de Rusia, este că toate eforturile de până acum nu au avut niciun fel de succes, dar încă ne aflăm la câteva zile de la momentul în care Donald Trump va depune jurământul, 20 ianuarie, și va prelua, efectiv, controlul executivului american.

România, teren de testare a intervenționismului rusesc

Opinia publică nu a fost informată decât schematic despre amenințările care au dus la anularea alegerilor, nu există asumări clare la nivelul instituțiilor, unde s-a greșit, ce s-a văzut, ce nu s-a văzut și nu există responsabilități.

Conform unor surse consultate pentru scrierea acestui articol, responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat trebuie asumată de Klaus Iohannis, președintele în funcție la momentul declanșării crizei.

Toate cele trei agenții de informații, SRI, SIE și STS, care au prezentat rapoarte în ședința CSAT din data de 28 noiembrie, funcționează sub autoritatea șefului statului.

Decizia de a desecretiza rapoartele serviciilor secrete, iar în baza informațiilor de acolo, judecătorii CCR să anuleze alegerile prezidențiale reprezintă punctul culminant al unei serii de evenimente grave, iar cei implicați au fost conștienți de acest lucru, de consecințele politice și juridice ale unei astfel de situații.

România fiind un important membru al NATO și Uniunea Europeană, autoritățile din țară au fost obligate în baza legăturilor puternice cu statele partenere să se consulte în ce privește posibilitatea ajungerii în situația de a anula alegerile prezidențiale.

Există posibilitatea ca liderii europeni, în contextul colaborării pentru apărarea comună, să fi primit de la București mai multe informații decât cele aflate în documentele desecretizate.

Un semn că situația din România a fost și este gravă e reprezentat de faptul că niciun guvern european, nici măcar cele mai apropiate de Moscova, cum ar fi executivele din Ungaria și Slovacia, nu au adus critici autorităților din țară despre cum au administrat situația.

„Se ridică întrebări despre ce instrumente electronice, platforme precum TikTok și altele, pot sau nu pot fi folosite, ce reglementări există și cum influențează acestea alegătorii. [...] Le suntem recunoscători românilor pentru că testează aceste situații ca într-un laborator, iar noi putem învăța din concluziile lor pentru a preveni probleme similare în Ungaria”, a declarat Viktor Orban, prim-ministrul maghiar, la scurt timp după anularea alegerilor din România.

Reacția acestuia indică destul de clar că mesajele diplomatice transmise de la București conțineau informații care i-au pus pe gânduri chiar și pe liderii europeni mai apropiați de Putin.

CCR: Alegerea președintelui, un proces electoral viciat

Cu toate acestea, faptul că în România s-a așternut tăcerea în legătură cu evenimentele care au dus la anularea alegerilor a făcut ca în ultimele două săptămâni să apară tot mai multe articole în publicațiile europene, în care jurnaliștii se întreabă dacă nu cumva decizia respectivă nu este decât o mașinațiune politică prin care e favorizat un partid în detrimentul altuia.

„Principalul partid de guvernare a subestimat furia populației față de formațiunile politice consacrate. În aroganța lor, strategii PSD pur și simplu nu și-ar fi putut imagina că propriul lor candidat va fi respins de populație”, se arată într-un articol publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, un important cotidian din Germania.

Dar articolul trece mai degrabă în revistă cauzele anulării alegerilor și întrebările pe care și le pun cetățenii români, nu aduce informații relevante care să indice lipsa interferenței Kremlinului.

„…procesul electoral privind alegerea președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”, se arată în motivarea CCR, publicată după votul în unanimitate al celor 9 judecători care au decis întreruperea procesului electoral de alegere a președintelui României.

O fraudă majoră

Presiunile asupra președintelui în funcție și asupra Parlamentului sunt tot mai mari pentru a declanșa acțiuni de informare a opiniei publice despre cauzele care au dus la anularea alegerilor, ce măsuri s-au luat pentru ca viitoarele interferențe să fie respinse și cum se împart responsabilitățile.

Mai multe persoane consultate au spus, sub protecția anonimatului, că nu se pot organiza noi alegeri prezidențiale fără un raport amănunțit care să descrie ce s-a întâmplat și ce măsuri au fost luate.

„Și, totuși, cum e posibil să nu vezi că un candidat a declarat cheltuieli zero de campanie și, după mai bine de o lună, încă refuză să facă publice sursele de finanțare a campaniei? Și cum să nu înțelegi că asta reprezintă o fraudă electorală majoră?”, s-a întrebat retoric analistul politic Sorin Cucerai, așteptând și el răspunsuri la întrebări la care pare că nimeni nu se grăbește să le dea.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.