"Aliații vor să prevină transformarea României în Belarus"
29 noiembrie 2024
Este plauzibil ca noile informații să fi fost furnizate de aliații noștri, preocupați ca România să nu vireze brusc, printr-un candidat impus de Moscova, într-o direcție similară Georgiei sau Belarusului, devenind un stat vasal Kremlinului.
Moscova a fost cea care a aprins această scânteie, iar acum trebuie să fim atenți să nu lăsăm întreaga țară să ardă: cei care au vulnerabilizat securitatea națională, fie prin incompetență, fie din cauza afinităților ideologice cu mișcările suveraniste, trebuie înlocuiți și trași la răspundere penal, atrage atenția Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford.
Corneliu Bjola, ați spus primul, în interviul de după primul tur, ca orice alegeri în care rezultatele au fost viciate de algoritmi ar trebui invalidate. Mai este oportun acum, având în fața comunicatul CSAT? Sau este prea târziu?
De fapt, două dintre suspiciunile exprimate anterior au fost, din păcate, confirmate. Prima se referea la faptul că alegerile prezidențiale din primul tur au fost viciate prin intervenții clandestine algoritmice. Suspiciunea mea s-a bazat pe observația că un candidat extrem de toxic – cu o agendă pro-Rusia, convingeri neolegionare și un profil de fundamentalist religios – a reușit să scurt-circuiteze procesul electoral fără să beneficieze de fonduri vizibile, fără să participe la dezbateri publice și, totuși, „a câștigat” primul tur.
Pentru cineva care a trecut prin experiența referendumului Brexit și care a publicat articole despre operațiuni hibride de influențare, întreaga situație mi s-a părut extrem de suspectă.
Un asemenea rezultat ar fi fost imposibil fără o intervenție agresivă și coordonată, menită să creeze condițiile pentru o manipulare psihologică de amploare a electoratului.
Comunicatul CSAT de astăzi confirmă această suspiciune pe care am exprimat-o în urmă cu câteva zile: „au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral.”
A doua suspiciune, legată de metoda de „falsă direcționare”, a fost de asemenea confirmată. Atenția publică și mediatică s-a concentrat asupra lui George Simion, în timp ce pionul principal al Rusiei își construia profilul electoral discret, „pe sub radar”.
Comunicatul CSAT subliniază că algoritmii au promovat masiv vizibilitatea unui candidat - Călin Georgescu - în timp ce vizibilitatea celorlalți candidați a fost redusă semnificativ.
Deși comunicatul nu atribuie responsabilitatea direct Rusiei, ci platformei TikTok, acesta menționează clar că Federația Rusă are „un interes în creștere pentru influențarea agendei publice și a coeziunii sociale în România”.
Formularea utilizată de CSAT este, probabil, maximum a ceea ce poate fi dezvăluit publicului, fără a compromite sursele de informații care au permis această reevaluare, mai ales având în vedere că inițial președinția a afirmat că nu a primit informații relevante în acest sens.
Este foarte probabil ca noile informații să provină nu din surse interne, ci și de la aliații NATO, care au un interes direct în a preveni transformarea României într-un nou Belarus.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că România a fost expusă unui atac hibrid masiv, menit să o decupleze de UE și NATO. Acest aspect trebuie înțeles clar și tratat cu toată seriozitatea, fără a fi minimizat!
Deși nu știm exact când a început, deoarece comunicatul CSAT nu oferă această informație, știm din același comunicat că atacul s-a accelerat în perioada finală a campaniei electorale și s-a intensificat în ziua alegerilor.
Prin urmare, există temeiuri solide pentru a considera că rezultatele actuale nu îndeplinesc condițiile de bază specificate în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, în special: Art. 37, alin. (1), lit. (2): Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.; Art. 38, alin. (1), lit. a): Dreptul electoratului de a primi informații corecte, astfel încât să își poată exercita dreptul de vot în cunoștință de cauză.
CCR va trebui să se pronunțe în acest sens, însă este evident că, în aceste condiții, rezultatele actuale nu pot fi considerate credibile.
Care vi se pare indicația clară din comunicatul CSAT - este reluarea primului tur de scrutin e obligatorie?
Această indicație nu pare să reiasă în mod explicit din comunicat și, pe bună dreptate, întrucât nu intră în competența CSAT să emită astfel de instrucțiuni.
Comunicatul menționează doar că „membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT”.
Această formulare este suficient de amplă pentru a putea fi interpretată și ca o invitație de a relua primul tur de scrutin.
Totuși, acest lucru ar fi posibil doar dacă CCR confirmă, conform Art. 52 (1) din Legea privind alegerea Președintelui României, existența unei fraude: „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.”
Rămâne de văzut dacă concluziile CSAT vor fi luate în considerare de CCR și în ce măsură acestea vor constitui baza unei constatări de fraudă care să determine reluarea alegerilor din turul 1, o decizie care va fi luată probabil în conjuncție cu rezultatele renumărării voturilor, impusă joi de CCR.
Ne confruntăm cu o situație fără precedent, în care alegerile au fost supuse unei influențe ostile menite să promoveze un candidat pro-rus. Modul în care autoritățile vor reacționa acum, sau vor alege să nu reacționeze, va avea un impact determinant asupra parcursului democratic european al României.
Cel mai grav ar fi ca autoritățile să minimalizeze importanța evenimentelor de duminică și să presupună că situația se va rezolva de la sine.
Autoritățile române nu au știut nimic înaintea alegerilor. Ba chiar STS spune ca nu au fost atacuri cibernetice, CSAT spune ca au fost. Credeți ca acum au coroborat informații și de la servicii de informații poate ale altor state occidentale sau au făcut analiza proprie și atât de rapidă?
Într-adevăr, faptul că mesajul inițial al președinției de luni a afirmat că nu au fost primite informații care să sugereze existența unor atacuri cibernetice alimentează suspiciunile de interferență politică.
Totuși, nu aș merge deloc în această direcție, deoarece decredibilizarea instituțiilor care au rolul de a proteja securitatea națională – așa cum fac reprezentanții AUR în acest moment, refuzând să se delimiteze de candidatul pe care Rusia încearcă să îl impună ca președinte – nu face decât să întărească narativul promovat de Moscova.
Există două motive plauzibile care pot explica această situație.
Prima problemă ține de o posibilă incapacitate structurală a serviciilor de informații de a se adapta eficient la noile forme de război hibrid, în ciuda avertismentelor constante, inclusiv celor recente din Republica Moldova, care indică faptul că Rusia devine tot mai agresivă și exploatează orice oportunitate de a destabiliza statele ce susțin Ucraina sau care contribuie la securitatea Vestului.
O astfel de inadecvare este extrem de problematică pentru România. Dacă acesta este cazul, ar trebui să existe consecințe drastice. Cei care au vulnerabilizat securitatea națională, fie prin incompetență, fie din cauza afinităților ideologice cu mișcările suveraniste, trebuie înlocuiți și trași la răspundere penal.
Citiți interviul integral pe Spotmedia.ro.