1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteEuropa

Sky Shield: Apărare aeriană pentru Europa

24 septembrie 2023

Sistemul de apărare aeriană Sky Shield, inițiat de Germania, ar urma să consolideze protecția oferită deja Europei de către NATO. Ce trebuie știut despre inițiativa rezultată în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei?

https://p.dw.com/p/4WkKC
Israel sistemul de rachete Arrow
Pentru că SUA au participa la dezvoltarea sistemului Arrow 3, Israelul a avut nevoie de aprobarea Washingtonului pentru a vinde Germaniei această tehnologieImagine: ZUMA/IMAGO

Atacul Rusiei asupra Ucrainei a readus războiul în Europa - și a atras atenția asupra capacităților de apărare ale NATO și ale Europei. În prezent se dezvoltă și achiziționează tehnică de luptă nouă, se elaborează noi strategii defensive. Printre acestea, protecția față de posibile atacuri rusești cu rachete, în cazul escaladării războiului din Ucraina și al unei confruntări directe cu Moscova.

19 țări europene participă la proiect

Protecția aeriană oferită de NATO în Europa nu este completă. Sistemul de apărare aeriană European Sky Shield Initiative, ESSI, pornit în octombrie 2022 de Germania, ar urma să acopere aceste deficite actuale. 15 țări au semnat în marja unei reuniuni NATO la Bruxelles o declarație de intenție în vederea construirii unei apărări aeriene europene. Pe lângă Germania, țări semnatare au mai fost: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, România, precum și Slovacia, Slovenia, Cehia și Ungaria. Ulterior s-au alăturat inițiativei și Danemarca, Suedia, Austria și Elveția.

Cancelarul german Olaf Scholz (SPD) a vorbit de un "câștig de securitate pentru întreaga Europă" și a argumentat că o apărare aeriană europeană ar fi mai ieftină și mai eficientă decât cumpărarea și instalarea unor sisteme scumpe și complexe de către fiecare stat în parte. Franța, Italia și Polonia nu s-au alăturat deocamdată proiectului. Parisul a criticat faptul că nu ar fi vorba de un proiect sută la sută european, având în vedere că ar urma să fie cumpărată tehnologie și din Israel și SUA.

Obiectivul Sky Shield este crearea de sisteme de apărare pe rază scurtă, medie și lungă, pentru a putea răspunde tuturor amenințărilor aeriene. Ministerul german al Apărării definește pe siteul său ca rază scurtă o distanță de până la 15 kilometri și o înălțime maximă de șase kilometri. O rază medie de acțiune ar fi între 15 și 50 de kilometri, cu înălțime de până la 25 de kilometri; rază lungă ar însemna totul peste 50 de kilometri distanță și până la 35 de kilometri altitudine.

IRIS-T pentru protecție împotriva atacurilor cu drone

"În toate cele trei raze de acțiune există deficite de apărare, care ar urma să fie anulate prin sistemul ESSI, respectiv ar exista deja capacități care trebuie acum extinse și consolidate", scrie Ministerul Apărării de la Berlin.

Germania Berlin Olaf Scholz
Cancelarul german Olaf Scholz a fost cel care a inițiat Sky ShieldImagine: Jens Krick/Flashpic/picture alliance

Pentru raza de acțiune scurtă și medie ar urma ca sistemele actuale să fie înlocuite cu tehnologia modernă IRIS-T. Acest sistem de apărare aeriană produs în Germania poate contracara rachete, rachete de croazieră, drone, avioane și elicoptere la o distanță de până la 40 de kilometri și o altitudine de până la 20 de kilometri. 

În iunie 2023, comisia de buget din Bundestag a aprobat fabricarea a șase astfel de unități. IRIS-T nu este utilizat deocamdată de Bundeswehr. Aviația militară germană Luftwaffe cunoaște însă sistemul, după ce a antrenat în folosirea lui soldați ucraineni. Germania a livrat deja Ucrainei două astfel de sisteme. 

Pentru apărarea pe rază lungă, armata germană dispune de sistemul considerat încă eficient Patriot (Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target), care ar urma să fie modernizat. Sistemul american de apărare cu rachete sol-aer este folosit împotriva avioanelor, rachetelor de croazieră și rachetelor cu rază medie de acțiune.

Patriot a fost preluat în folosire în 1984 de numeroase țări, printre care și Germania. 

Sistemul de apărare aeriană IRIS-T SLM
Sistemul de apărare aeriană IRIS-T include rachete montate pe un transportorImagine: Diehl Defence

Sistemul trebuie modernizat mai ales în ceea ce privește interceptarea rachetelor de croazieră. Din cauza altitudinii de zbor reduse a acestora și a observării lor târzii de către radare, apărarea împotriva acestora este posibilă de regulă doar cu sisteme defensive moderne ca Patriot sau IRIS-T. O protecție amplă pe raza lungă de acțiune ar fi, conform Bundeswehr, "enorm de scumpă și posibilă doar prin utilizarea unor numeroase sisteme, ceea ce accentuează necesitatea unui demers multinațional".

Arrow 3 împotriva rachetelor din afara atmosferei terestre

Un alt deficit ar exista la apărarea împotriva rachetelor cu rază lungă care pot ataca ținte și din afara atmosferei terestre. "Acest aspect trebuie rezolvat rapid, întrucât Rusia dispunde deja de arme de acest tip. Germania trebuie să fie capabilă să se apere mai rapid decât era planificat până acum împotriva unor amenințări reprezentate de obiecte zburătoare cu raze de acțiune mai mari de 1000 de kilometri", scrie Ministerul german al Apărării.

Ucrainenii luptă cu ce au

Ceea ce se poate face cu sistemul israelien Arrow 3, care ar urma să fie funcțional în Germania până la sfârșitul lui 2025. Comisiie de profil din Bundestag au aprobat deja achiziționarea Arrow 3. Costurile ar fi de patru miliarde de euro, conform producătorilor israelieni. Arrow 3 poate distruge rachete până la o altitudine de 100 de kilometri și are o rază de acțiune de până la 2400 de kilometri. La fel ca Patriot, Arrow 3 are mai multe componente care funcționează coordonat: un lansator mobil, un coordonator mobil, o stație radar mobilă și rachete.

Cupolă invizibilă pentru un teritoriu extins

Țările din proiectul European Sky Shield Initiative doresc să achiziționeze împreună sistemele de armament necesare care să acopere un teritoriu cât mai extins. Se va ține cont în acest sens de nevoile speciale ale fiecărei țări în parte. Statele ESSI au convenit de asemenea să se ajute reciproc cu sisteme de armament și muniția corespunzătoare. Costurile de întreținere și funcționare ar urma să fie scăzute astfel considerabil. În Germania, cele 100 de miliarde de euro prevăzute ca fond special pentru Bun­deswehr permit investiția într-un nou sistem modern de apărare aeriană.

Ralf Bosen
Ralf Bosen Politică și istorie contemporană