Senzaţia scrutinului din Franţa: victoria alianţei de stânga

Contrar sondajelor şi estimărilor din ultimele săptămâni, Noul Front Popular (NFP), de stânga, a întrunit cele mai multe voturi la cel de-al doilea tur al alegerilor legislative, care s-au desfăşurat duminică în Franţa. Formaţiunea de extrema dreaptă, Rassemblement National (RN), despre care se bănuia că va ieşi învingătoare la urne, se situează doar pe locul al treilea.

Liderul informal al NFP, Jean-Luc Mélenchon, s-a declarat învingător, precizând că "înflăcărarea republicană" a repurtat o imensă victorie. Cu doar o săptămână în urmă se prezicea succesul la urne al extremei drepte, dar "poporul a împiedicat acest lucru", a adăugat vădit bucuros Mélenchon, şeful formaţiunii Franța Nesupusă (La France Insoumise, LFI).

Preşedintele Emmanuel Macron va trebui să numească în funcţia de premier un politician din rândurile Noului Front Popular. Această alianţă de stânga nu va deţine, însă, majoritatea absolută în Adunarea Naţională, camera inferioară a legislativului francez, şi va fi nevoită, probabil, să intre într-o coaliţie cu blocul centrist, Ensemble, al preşedintelui Macron. 

Francezii pot răsufla acum uşuraţi, a strigat Jean-Luc Mélenchon mulţimii care sărbătorea rezultatul scrutinului la Paris. În capitală şi în multe ale oraşe mari ale Franţei, stânga a întrunit cele mai multe voturi. 

Frustrare în rândul radicalilor de dreapta

Preşedintele partidului de extrema dreaptă Rassemblement National (RN), Jordan Bardella, şi fondatoarea formaţiunii, Marine Le Pen, pregătiseră o imensă petrecere menită a le încununa victoria în alegeri. Dar dopurile sticlelor de şampanie n-au mai pocnit. Susţinătorii radicalilor de dreapta, reuniţi în apropiere de Paris, erau consternaţi şi tot nu le venea să creadă că Rassemblement National s-a poziţionat abia pe locul al treilea. Jordan Bardella a declarat că partidul său a fost învins doar din cauza "alianţei nefireşti" a stângii cu preşedintele Macron. 

În mai multe circumscripţii electorale, stânga şi partidul lui Macron au avut un candidat comun în turul de balotaj de duminică, tocmai pentru a împiedica victoria RN. Acest calcul pare să fi avut succes. "Electoratul este frustrat", a spus, extrem de furios, Bardella. Rassemblement National rămâne singura alternativă la politica centristă şi de stânga, a adăugat el.

Formaţiunea lui Macron ajunge a doua forţă politică în Franţa

Preşedintele Emmanuel Macron, care în seara alegerilor a rămas retras, în Palatul Élysée, a mizat pe o singură carte şi nu a pierdut chiar întru totul acest joc extrem de riscant. După rezultatul mai mult decât dezamăgitor al formaţiunii sale la alegerile europarlamentare de la începutul lunii iunie, preşedintele a anunţat, surprinzător, dizolvarea legislativului. Prin alegeri anticipate, Macron a sperat ca partidul său să obţină un nou mandat. Un calcul care s-a dovenit eronat. E drept că a putut astfel împiedica acapararea puterii de către extrema dreaptă, dar, în schimb, va trebui să colaboreze cu stânga, în parte radicală. Şi a mai obţinut ceva preşedintele: partidul său s-a clasat totuşi pe locul doi. Să nu uităm că analiştii politici preziceau o victorie istorică a extremei drepte în turul doi al alegerilor legislative din Franţa. Ar fi fost, aşadar, pentru prima dată ca un partid de extrema dreaptă să devină principala forţă politică într-un parlament liber ales. Şi acest lucru nu s-a întâmplat.

Se schimbă raportul de forţe între Preşedinte şi Parlament

Participarea la vot a fost, cu 67%, una record. Planul surprinzător al preşedintelui i-a mobilizat pe francezi. Au mers din nou la vot pentru că au înţeles că acest scrutin este unul istoric. 

Gesine Weber, expertă pentru Franţa la think tank-ul "German Marshall Fund", e de părere, în dialog cu DW, că de la preluare mandatului, în 2017, preşedintele Emmanuel Macron s-a distanţat complet de electorat. "Vedem că francezii sunt total nemulţumiţi de politica sa. Tentativa sa de a forma o nouă forţă politică de centru şi de a slăbi marginile spectrului politic, nu a funcţionat absolut deloc", a explicat Weber.

Un consilier prezidenţial este citat de presa franceză cu afirmaţia: "Macron predă deputaţilor cheia puterii politice. Aceasta nu se mai află la Élysée". Până la sfârşitul mandatului său, în mai 2027, Macron va rămâne aşadar un preşedinte slab, un "lame duck". Arhitectura celei de-a Cincea Republici se schimbă. Se va ajunge la o "coabitare", mai precis la o cooperare forţată între preşedinte şi guvernul format, în majoritate, din reprezentanţii unei alte tabere politice. Macron a exclus posibilitatea unei demisii. El va rămâne responsabil pentru politica externă şi de apărare a Franţei. Politica internă şi economică va fi decisă, în schimb, de executivul condus de un premier de stânga. Şeful guvernului în funcţie, Gabriel Attal, şi-a anunţat deja duminică seara, după alegeri, demisia. 

Formarea guvernului se anunţă anevoioasă

Marine Le Pen şi Jordan Bardella s-au străduit să prezinte formaţiunea lor radicală de dreapta, RN, drept moderată. La primul tur de scrutin, alegătorii, mai ales cei din zonele rurale, au crezut în acest scenariu. Doar o săptămână mai târziu, la balotaj, n-au mai crezut acest lucru. Formaţiunile radicale de stânga şi dreapta au fost întărite în urma alegerilor anticipate, observă analista Gesine Weber pentru Deutsche Welle. 

Cine va conduce guvernul nu e încă sigur. Înaintea scrutinului, preşedintele Macron excludea clar posibilitatea numirii lui Mélenchon în funcţia de premier. Partidul acestuia, Franţa Nesupusă, ar fi de patru ori mai nefast decât formaţiunea de dreapta RN, spusese Macron.   

Din Noul Front Popular al stângii mai fac parte, pe lângă radicalii de stânga, şi socialiştii, social-democraţii şi ecologiştii. Preşedintele ar putea încerca acum să scindeze alianţa de stânga pentru a coopera numai cu stânga moderată.