Secuii şi Traian Băsescu

Traian Basescu a petrecut 3 zile în secuime, după care preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szasz Jeno, a făcut declaraţii de natură să calmeze spiritele.

Szasz Jeno a declarat, luni seară, după şedinţa de constituire a filialei PCM Tîrgu Mureş, că l-ar mulţumi o descentralizare de tipul celei propuse de Traian Băsescu: “Ne mulţumeşte, a spus el, din prisma că trebuie să dăm o soluţie centralismului acesta excesiv din România”.

S-a văzut aşadar că preşedintele Traian Băsescu nu a stat degeaba în secuime. Vizita sa, deşi a fost prezentată ca avînd caracter privat, a dat rezultate mai devreme decît ne-am fi aşteptat.

În schimb, Frunda Gyorgy, senator UDMR de Mureş, nu a văzut cu ochi buni înfiriparea acestui dialog şi a declarat că vizita lui Traian Băsescu “e un semn clar că acesta încurajează UCM”, dar că acest lucru este expresia unei perfide politici de tipul “divide et impera”.

Divizarea s-a produs însă de mai multă vreme şi UDMR poartă o mare răspundere.

Uniunea Civică Maghiară nu a uitat de altfel niciodată să reamintească politicienilor UDMR că, în complicitate cu Guvernul Năstase, au blocat accesul în alegeri pentru alte organizaţii ale minorităţii maghiare. Politica monopolistă a UDMR îşi prezintă astăzi nota de plată.

Frunda Gyorgy omite iarăşi să spună că atît el personal, cît şi alţi militanţi ai partidului sînt şi astăzi angajaţi într-o acţiune politică de blocare a reformelor în Justiţie, care are o legătură strînsă cu vechile relaţii politice din anii 2000-2004.

Preşedintele Traian Băsescu are aşadar serioase motive să fie reticent faţă de UDMR fără ca acest lucru să aibă vreo legătură cu politica naţională.

În sfîrşit, e şi o chestiune de stil politic. Dacă UDMR a preferat stilul onctuos şi manipulator al lui Adrian Năstase, civicii maghiari, par mai atraşi de francheţea şi directeţea preşedintelui Traian Băsescu.

“Domnul preşedinte, a mai spus Szasz Jeno, vrea să soluţioneze aceste probleme interetnice pe calea dialogului. Nu dă nu ştiu ce declaraţii naţionaliste, ci dimpotrivă, vine între noi şi încearcă un dialog constructiv. Este un mesaj absolut pozitiv la care trebuie să răspundem pozitiv”.

Cu toate acestea nu ar trebui să exagerăm apropierea dintre Preşdintele Traian Băsescu şi civicii maghiari. Perspectivele lor rămîn fatalmente diferite şi între a spune că “ţara are nevoie de o descentralizare reală” şi a vorbi de “centralismul excesiv al statului naţional” este totuşi o diferenţă care nu poate fi acoperită uşor.

Dar dacă ambele părţi recunosc virtuţile dialogului atunci s-ar putea face, cu timpul, progrese însemnate. În orice caz, este o veste bună că, după incitaţia din primele zile, cînd România părea în stare de asediu, s-a ajuns la un dialog calm, pe teme precis circumscrise.