”Se clatină, deci, și România?”, se întreabă presa germană

Analiştii germani încearcă să explice motivele care au dus la victoria neaşteptată a lui Călin Georgescu în primul tur de scrutin prezidenţial în România. Influenţa crescândă a controversatei platforme chinezeşti TikTok, dezamăgirile unei mari părţi a populaţiei, dar şi influenţa evidentă a serviciilor de securitate asupra politicii în mandatul preşedintelui Klaus Iohannis sunt câteva dintre ipoteze.

”În România, o țară considerată un partener de încredere în UE și NATO, un admirator de extremă dreaptă al lui Putin a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale. Cum s-a ajuns aici?”, se întreabă cotidianul ”Süddeutsche Zeitung”, împărtășind stupefacția celor mai mulți analiști de la București.

”Deși sufocată de o dictatură brutală, România a îndrăznit să viseze visul cel mare al libertății și democrației, ridicându-se împotriva conducătorilor ei, într-o revoltă sângeroasă care a dus la condamnarea la moarte a cuplului de tirani Elena și Nicolae Ceaușescu”, scrie SZ, amintind de ”convulsiile de sub pătura de plumb a stalinismului” din urmă cu 35 de ani.

Autorul Tobias Zick se întreabă însă, cu vădită amărăciune, cum este posibil ca, după trei decenii și jumătate de la acest moment astral din istoria sa, ”aceeași țară care s-a scuturat de Ceaușescu, să investească acum încredere într-un outsider politic pe nume Călin Georgescu și în programul său fascist și pro-Kremlin, catapultându-l pe acest candidat direct în turul doi pentru președinție”.

”Fisură majoră în UE”

Influenta publicație germană înscrie cele întâmplate în România într-o tendință amplă și ușor sesizabilă în multe țări europene, de renaștere a autoritarismului și a naționalismului.

SZ explică: ”Avem Alternativa pentru Germania în fostele landuri vest-germane, îi avem pe ai lui Le Pen în Franța, pe post-fasciști în Italia, FPÖ în Austriași, bineînțeles, pe Trump în SUA. Să o spunem pe șleau: presupusa nostalgie sovietică, gândirea potrivit căreia `hai, că n-a fost chiar așa de rău pe vremea cealaltă´, nu poate fi singura explicație a înclinației către forțe antidemocratice și iliberale. Desigur, există particularități în România, precum și în alte țări din regiune, cum ar fi Ungaria, Slovacia și Bulgaria, care s-au îndepărtat de Occident și s-au îndreptat spre Kremlin, cel puțin parțial, cu ani în urmă”, scrie cotidianul de la München.

Editorialistul german amintește că România nu a fost nicicând o democrație fără cusur. ”În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, conducătorul militar fascist Ion Antonescu a condus țara într-o alianță cu Germania lui Hitler. Continuitatea autoritarismului timp de zeci de ani a însemnat că o cultură și un peisaj de partide liberale și democrate au avut puține șanse să se dezvolte și cu atât mai puțin să se maturizeze”.

Analiza Süddeutsche Zeitung capătă pe final accente sumbre. Este limpede, scrie gazeta, că din perspectiva NATO, alegerile parlamentare și cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial din România oferă motive de îngrijorare, în condițiile în care președintele este cel care determină politica externă și de apărare a țării.

”În plus, este discutabil dacă România va rămâne o bază stabilă în regiune pentru susținerea Ucrainei. Ascensiunea lui Georgescu este și o lovitură dură dată Uniunii Europene. Construcția mult lăudatei comunități de valori, care se prăbușește deja de ani de zile, s-a ales acum cu o fisură majoră”. 

Die Tageszeitung: ”Ce se petrece în România confirmă evoluții îngrijorătoare la nivel internațional”

”Succesul electoral neprevăzut al lui Călin Georgescu și posibilitatea ca el să ajungă președintele României scot la iveală un simptom politic ignorat ori minimalizat și trivializat în multe țări europene ca o formă efemeră de protest a alegătorilor nemulțumiți. Cererea des auzită conform căreia presa democratică nu ar trebui să scrie nimic despre grupurile radicale de dreapta, deoarece acestea sunt fenomene marginale și nu influențează cursul societății, s-a dovedit a fi greșită. Aceasta nu doar în România, ci și în alte țări din UE, unde abia succesele partidelor de ultra-dreapta au declanșat semnale de alarmă în anumite medii”, scrie William Totok.

Autorul avertizează că ideea de a folosi ”contramăsuri populiste pentru a te opune ascensiunii extremei drepte nu este doar contraproductivă, ci mai degrabă pune paie pe foc”. ”Cu apă ești în măsură să oprești un incendiu, dar nu și vălvătaia stârnită de benzina populistă”, scrie TAZ. 

Un alt aspect discutabil în opinia cotidianului german este tendința celor mai mulți comentatori conservatori de a găsi din nou și din nou argumente pentru a trivializa ascensiunea extremei drepte cu explicații despre teoria conspirației. ”Ei ignoră însă că susținătorii grupurilor de extremă dreaptă nu sunt niște zombi controlați de la distanță, ci oameni care au convingeri pe care și le exprimă în alegeri”. Populare în acest context sunt argumentele conform cărora toate aceste partide sunt marionete manipulate ale Kremlinului și că alegătorii lor sunt doar oameni induși în eroare care nu gândesc cu mintea lor. 

”Se prea poate să existe un anumit număr de simpatizanți ai lui Putin printre extremiștii de dreapta de astăzi, la fel cum există și nenumărați admiratori ai lui Donald Trump. Aceasta nu este o dovadă convingătoare că extremismul de dreapta contemporan urmează pur și simplu o mașină de ghidare externă. Acest model argumentativ este des întâlnit în România, tocmai pentru a distrage atenția de la eșecurile partidelor consacrate, care se definesc ca fiind democratice și se conformează modelului și cutumelor unui sistem parlamentar pluripartit”, mai scrie Totok. 

”Prietenii lui Putin sunt pe val”. România, ”o țară neglijată”

Cotidianul Handelsblatt, cu expertiză în chestiuni economice, ia la rândul său act de avansul populiștilor de dreapta, atât în România, cât și în Austria.

”Georgescu, care este considerat ultranaționalist, favorabil Rusiei și critic la adresa NATO, s-a clasat pe primul loc în primul tur de scrutin”, scrie publicația.

Ea îl citează pe Sven Giegold, vicepreședintele Partidului Verzilor, care a amintit că România este "o țară parteneră importantă pentru economia Germaniei și în UE, dar care adesea este neglijată”. Succesul unui „extremist de dreapta favorabil lui Putin” în al șaselea cel mai mare stat membru ne arată că UE trebuie să protejeze democrația de dezinformarea din social media și de influența autocraților”, a declarat Giegold. 

Amintind că Georgescu și-a făcut campanie în principal pe platforma online TikTok și că s-a pronunțat împotriva continuării ajutorului pentru Ucraina, ”Handelsblatt” cataloghează aceste afirmații ca fiind un risc pentru UE. ”România, care se învecinează cu Ucraina, a jucat un rol-cheie în redirecționarea exporturilor de cereale din Ucraina cu scopul ocolirii unui embargo rusesc”. 

Neue Zürcher Zeitung: ”Creșterea puternică a influenței serviciilor secrete asupra politicii în mandatul lui Klaus Iohannis a întărit convingerea multor alegători că politica este un joc trucat”

În România, o campanie electorală marcată de lipsa de conținut și de candidați mediocri s-a încheiat cu un cutremur politic, aflăm din cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung, potrivit căruia „un apologet al lui Putin și un glorificator al criminalilor de război ar putea deveni următorul președinte al României“.

Examinând modul în care echipa lui Călin Georgescu a folosit algoritmul platformei video chineze TikTok pentru a direcționa simpatizanți ai altor partide către postările candidatului lor, corespondentul publicației elvețiene constată că ”nu se știe de unde a obținut acest politician resursele și expertiza pentru o campanie atât de sofisticată în social media”. 

Cu toate acestea, propulsarea lui Georgescu în turul doi al alegerilor prezidențiale nu poate fi explicată doar prin campania de pe TikTok, subliniază NZZ. 

”Câștigătorul surpriză a beneficiat și de deziluzia politică din țară. Creșterea puternică a influenței serviciilor secrete în politică în timpul președintelui Klaus Iohannis, precum și coaliția oportunistă și deosebit de nepopulară între conservatori și social-democraților au întărit convingerea multor alegători că politica este un joc trucat”, analizează, apăsător, NZZ. 

Autorul analizei, Volker Pabst, observă că, în vreme ce la alegerile anterioare, partidul de reformă pro-occidental USR a fost printre cele mai capabile să capitalizeze furia față de partidele consacrate, oamenii cu vot de protest se îndreaptă acum dezamăgiți și în număr din ce în ce mai mare către forțele de extremă dreaptă”. 

Editorialistul explică: 

”Împletirea dintre indignarea patriotică față de exploatarea țării și a poporului său, bigotismul ortodox și revizionismul istoric este tipică pentru dreapta românească. Georgescu i-a etichetat drept martiri și eroi între alții pe liderul Mișcării Legionare, Corneliu Codreanu, un antisemit fervent, și pe dictatorul militar Ion Antonescu, principalul autor al Holocaustului românesc”. 

Pabst nu uită să amintească importanța considerabilă a României pentru NATO, în special datorită poziției sale strategice și a forțelor armate relativ puternice. România, scrie el, are o graniță lungă de 400 de kilometri cu Ucraina iar rute importante de aprovizionare traversează teritoriul românesc. Totodată, scrie NZZ, lângă orașul-port Constanța se află în construcție cea mai mare bază NATO. 

Ziarul elvețian îl citează pe istoricul austriac Oliver Schmitt, potrivit căruia ”alegerea lui Georgescu ca președinte ar fi unul dintre cele mai mari succese ale lui Putin în Europa”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung: "Iată că poţi învinge şi fără mass-media clasice"

Încercând să decodifce reţeta succesului repurtat de Georgescu în alegeri, FAZ ajunge la concluzia că, în zilele noastre, pentru a învinge este suficient să te bazezi în mod consecvent pe reţelele sociale şi în special pe fragmente video scurte şi emoţionale distribuite pe TikTok. 

"Exact asta au făcut Georgescu şi o serie de susţinători ai săi. Nu este limpede cum şi-a finanţat acest candidat campania, dar ştim că la mijlocul lui noiembrie SRI confirma, la cererea unei comisii parlamentare, că fermele de troli şi conturile false, automatizate, joacă un rol în România, dar că amploarea fenomenului nu pune în pericol securitatea naţională şi că nu se poate vorbi despre o influenţă din exterior. Aceasta în timp ce comentatorii români descriu succesul lui Georgescu ca fiind o invazie rusească pe uşa din spate".