1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Prin țara nimănui

Agnieszka Hreczuk
9 iulie 2022

Nimeni nu știe câți imigranți ilegali se află prin pădurile de la granița polono-belarusă. Unii reușesc să ceară ajutor, alții pier. Autoritățile poloneze îi urmăresc şi pe voluntarii care încearcă să îi ajute.

https://p.dw.com/p/4Dtjf
Mlaştină la graniţa polono-belarusă
Mlaştină la graniţa polono-belarusăImagine: Agnieszka Hreczuk/DW

În fotografia de pe telefonul mobil sunt picioarele unui copil. Degetele de la un picior sunt nefiresc de scurte și deformate. La celălalt, în loc de unghii sunt răni. „Degerături, unghii necrozate și degete căzute“, explică dr. Paulina Bownik. Spune că a mai văzut așa ceva doar în cărțile de medicină. 

„Înainte la așa ceva se spunea picior de tranșee“, adaugă medicul, fiindcă așa arătau picioarele soldaților care stăteau săptămâni întregi în tranșee, în frig și umezeală, fără să-și scoată încălțămintea. După cel de-al Doilea Război Mondial acest tip de leziune a fost aproape necunoscut în Europa. În prezent poate fi din nou constatat, dar nu la sodalți ci larefugiații care încearcă să ajungă în Uniunea Europeană.  

Picioarele din fotografie sunt ale unei fetițe africane în vârstă de 12 ani pe care dr. Paulina Bownik a tratat-o la sfârșitul lunii iunie într-o pădure seculară de la granița Poloniei cu Belarusul. Fata era cu un grup de imigranți ilegali din Mali care încerca să ajungă în Uniunea Europeană. Copila nu mai știa cât au rătăcit prin pădure, dar spune că s-au aflat acolo cel puțin de la începutul lunii ianuarie. 

Grănicerii din Belarus îi împing cu violență pe refugiați spre granița cu Polonia. La rândul lor, soldații și grănicerii polonezi îi trimit înapoi chiar și pe cei care intenționează să ceară azil în Polonia. O fac chiar dacă autoritățile poloneze știu că pe partea belarusă refugiații vor fi tratați cu violență. 

Frontiera polono-belarusă
Frontiera polono-belarusă

Cei care totuși reușesc să intre în pădurile din  Polonia primesc ajutor din partea activiștilor din Grupa Granica, o rețea formată din 14 ONG-uri poloneze active în zona de frontieră. Numai în primele trei săptămâni din luna iunie, grupul a primit peste 130 de SMS-uri prin care oamenii aflați în păduri cereau ajutor.  

Criza refugiaților la granița estică a UE 

La granița de est a UE criza refugiaților n-a trecut și nici nu se va încheia curând, susțin activiștii. Fiindcă ruta prin Belarus a devenit populară și nu mai este folosită doar de către sirieni, irakieni sau afgani, ci și de către imigranți ilegali din Cuba, Somalia sau Senegal. Nimeni nu știe câți sunt.  

Cursele aeriene din Turcia, Irak și Siria nu mai zboară direct la Minsk. În schimb zboară la Moscova. De acolo refugiații iau trenul sau autobuzul pâna în Belarus. Țara de la granița UE îi atrage pe imigranții ilegali cu pădurile din zona de frontieră care par a fi mai sigure comparativ cu Marea Mediterană. În aceste păduri există însă mlaștini întinse și sunt extrem de friguroase. Fără echipament adecvat chiar și în luna aprilie poți să îngheți. 

Oficial, din august 2021 până acum au fost înregistrate 15 decese. Voluntarii rețelei Grupa Granica vorbesc despre o cifră mult mai mare. Mulți imigranți nu reușesc să ceară ajutor fiindcă în pădure n-au semnal la telefonul mobil sau fiindcă grănicerii le-au distrus în prealabil tabletele sau telefoanele.  

„Viața unui om ar putea depinde de mine“ 

Am ținut în brațe un copil suferind extrem de hipotermie“, spune Olivka. Tânăra are 20 de ani, este studentă și ajută refugiați în numele misiunii catolice KIK. „Nu mi-am imaginat niciodată că viața unui om ar putea depinde de mine. Dacă aș fi făcut vreo greșeală, copilul acela ar fi putut muri“, spune studenta.  

Înainte de căderea Cortinei de Fier, KIK făcea parte din mișcarea anticomunistă poloneză. Acum organizația este din nou în opoziție, de data aceasta cu politica guvernului de la Varşovia. Centrul de intervenție al KIK se află în pădurea de pe partea poloneză, la aproximativ 20 de kilometri depărtare de granița cu Belarus. Adresa este secretă.  

Polonia, graniţa cu Belarus
Polonia a instalat un gard înalt pe un segment al graniţei cu Republica BelarusImagine: Michal Dyjuk/AP Photo/picture alliance

În decembrie 2021, poliția a făcut o razie la locuințele activiștilor. Au fost confiscate telefoane și laptopuri, iar câțiva voluntari au fost arestați sub acuzația de complicitate la trafic de persoane.   

Voluntarii sunt urmăriți  

Legea poloneză nu interzice ajutorul acordat semenilor aflați în situații de urgență. Dimpotrivă, refuzul constituie un delict penal. Totuși, statul ia măsuri împotriva celor care îi ajută pe refugiați.  

În aprilie 2021, Veronika a fost acuzată de complicitate la trafic de persoane. Fusese la centrul de ajutor din pădure ca să ducă alimente și îmbrăcăminte. Pe drumul de întoarcere a oprit-o poliția. Un SMS cu apelul de ajutor al unui refugiat a trimis-o în arest preventiv pentru 48 de ore. „Polițistul mi-a spus că refugiat este considerat doar cel care fuge de război în cea mai apropiată țară. Așadar, oamenii din pădure nu sunt considerați refugiați. De aceea nu avem voie să-i ajutăm“, povestește Veronika.  

Procuratura a cerut să fie reținută pentru trei luni, dar tribunalul a respins cererea. Acum este liberă, dar trebuie să se prezinte la înfățișari la proces. Teoretic, studenta riscă până la 8 ani de închisoare.  

Lagăre pentru refugiați  

Activiștii rețelei Grupa Granica n-au putut ajuta grupul din Mali, din care făcea parte și fetița cu picioare degerate. „Am fost nevoiți să-i lăsăm în pădure“, spune dr. Paulina Bownik. Voluntarii au încetat să-i mai sfătuiască pe refugiați să se predea autorităților poloneze. „Nu putem decât să le spunem adevărul, anume că vor fi arestați și vor petrece și până la șase luni într-un centru închis. Ca într-o pușcărie.“  

În prezent în Polonia există opt asemenea centre. Numai în cel din Bialystock erau 2000 de oameni la începutul acestui an. Refugiații sunt reținuți până când se ia decizia dacă pot rămâne sau sunt expulzați. La centrul din Wedrzyn, nu departe de granița cu Germania, în semna de protest refugiații au intrat în greva foamei.  

Belarus graniţa cu Polonia | Migranţi | Situaţia a escaladat
În noiembrie 2021 graniţa Poloniei a fost luată cu asalt de refugiaţi venind din BelarusImagine: Leonid Shcheglov/BelTA/AP/picture alliance

Biroul Avocatului Poporului a publicat un raport în care prezintă situația gravă din centre. Refugiații au la dispoziție mai puțin de doi metri pătrați de persoană, nu au contact cu familiile lor sau cu avocați, nu li se permite să iasă la plimbare, împart încăperea cu zeci de necunoscuți.  

„O familie de sirieni pe care am adus-o din pădure se găsește din aprilie într-un asemenea centru. O femeie gravidă în 6 luni, cu doi copii. Unul dintre copii are dizabilități“ spune dr. Bownik.  

Din pădurea seculară în libertate  

„Recent sirienii au fost puși să semneze niște acte în poloneză deși ei nu înțeleg limba“, adaugă medicul. Oamenii au fost amenințați că li se interzice să mai primească vizitele aciviștilor din Grupa Granica dacă nu vor semna.  Grupa Granica este singurul lor contact cu lumea exterioară. „Sper că nu au semnat că renunță să solicite azil“, mai spune dr. Paulina Bownik.  

Grupul din Mali n-a vrut să meargă într-un centru pentru refugiați și nici să treacă granița înapoi în Belarus. Fetița rănită a rămas cu grupul în pădure. După câteva zile au reușit să părăsească Polonia și să pătrundă pe teritoriul unui alt stat.