Republica Moldova: Retrospectiva anului politic 2021

Anul 2021 se anunța chiar de la început a fi unul foarte dificil pentru Republica Moldova. Cu toate acestea, în vară, la alegerile anticipate, PAS obține o victorie istorică, care îi permite formarea unei majorități parlamentare. Ulterior este ales și un guvern nou, care la scurt timp se confruntă cu o criză a gazelor fără precedent. Pe partea cealaltă a eșichierului politic, socialiștii și comuniștii, care au mers în alegeri într-un bloc comun, au pierdut și au intrat în opoziție.

Schimbarea mult așteptată

Republica Moldova a pășit în anul 2021 cu o nouă criză politică, după ce la finele anului 2020, pe timp de pandemie, guvernul Ion Chicu și-a dat demisia. Abia în primăvară, după două tentative eșuate de a alege un nou guvern, președinta Maia Sandu a anunțat dizolvarea Parlamentului și desfășurarea alegerilor anticipate. În vară, în lupta pentru putere s-au încins mai multe partide, însă principala luptă s-a dat între PAS și Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS).

În urma scrutinului din 11 iulie 2021, PAS obține o victorie fără precedent, reușind să întrunească 52,8% din voturi – cel mai mare scor înregistrat de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova. În Parlament au mai trectut încă două partide – BECS și patidul „Șor”. După distribuirea mandatelor, la Chișinău a fost investit un nou Parlament, în care PAS are o majoritate parlamentară. Victoria partidului pro-european a fost salutată de toți partenerii internaționali, anunţând că vor sprijini reformele și parcursul democratic al țării.

Jurnalista Valentina Ursu este de părere că 2021 poate fi considerat cu adevărat anul schimbării și transformării, pentru că rezultatul alegerilor parlamentare a adus multă speranță, iar politicienii ajunși la putere au ridicat foarte mult nivelul așteptărilor cetățenilor.

„Aceste alegeri parlamentare au adus o majoritate confortabilă, iar PAS, partid pro-prezidențial a ajuns de unul singur să guverneze Republica Moldova. Trebuie să vedem cum se vor descurca, pentru că au făgăduit multe. S-a suprapus acest început de mandat a celor de la guvernare cu crize majore, cum ar fi cea a gazelor, energetică și pandemică. Și, se pare că aceste crize frânează intențiile celor de la putere să aducă prosperitate și bunăstare în casa cetățenilor.

Ultimele sondaje de opinie arată că încrederea cetățenilor în cei care au obținut mandatul în vară scade. Acesta este un început. Mai cu seamă că cei de la putere sunt hotărâți să promoveze reforme, iar acestea nu se fac ușor. Reformele la început ar putea să țintească o bună parte din segmentul societății, care s-au obișnuit cu zona lor de confort. Eu sper să meargă în continuare lucrurile bine, pentru că ele se pare că se așază pe o cale bună. Poate că aș vrea mai mult ca Republica Moldova să fie prezentă pe agenda evenimentelor și a dezbaterilor nu doar pe plan extern.

Autoritățile trebuie să fie mult mai prezente și la nordul și la sudul țării. Guvernanții ar trebui să ajungă și în localități, să discute cu omul de la firul ierbii, să vorbească clar despre realități și să nu ascundă situația reală, pentru că după asta vor avea mai mult de pierdut”, a declarat jurnalista pentru DW.

Guvernul pus pe reforme, dar afectat de crize

La scurt timp după ce noul Parlament de la Chișinău și-a început activitatea, majoritatea parlamentară PAS a ales un nou guvern condus de Natalia Gavrilița. Acesta și-a trasat patru direcții prioritare pentru următoarele luni: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemie, demararea reformei justiției și pachetul anticorupție, creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile, precum și restabilirea finanțării externe.

Chiar după investire, Guvernul a încercat să-și îndeplinească promisiunile, dar s-a ciocnit de problemele sistemice, acumulate încă din timpul fostelor guvernări. Una din prioritățile legate de reforma în justiție a fost procesul de demitere a procurorului general, învinuit că nu a făcut nimic pentru a mișca din loc dosarele de rezonanță și care a fost arestat. După aceea a urmat criză energetică, care, datorită suportului partenerilor internaționali, a fost parțial soluționată prin semnarea unui nou contract cu Gazprom, însă la alte prețuri și condiții decât cele anterioare.

Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), consideră că guvernul a fost ales destul de ușor, deoarece nu au existat așa-zisele aranjamente de sub covor, iar noul legislativ este unul care îmbină partea tehnocrată cu partea politică.

„Noul guvern reprezintă o combinație dintre experți tehnocrați și politicieni, care fac parte din partidul de guvernare și cred că, în condițiile Republicii Moldova este o soluție bună. Nota pe care aș da-o acestui guvern sigur că nu este excelentă, deoarece au fost nevoiți să facă față unor crize extrem de serioase în perioada de referință. Luând în considerare criza pandemică și cele aferente acesteia, economică, bugetară, financiară, izolarea externă, plus la aceasta și controversata situație privind scumpirea gazelor, eu cred că ei s-au descurcat bine.

Sigur că sunt foarte multe restanțe, în special, în ceea ce ține comunicare strategică, interacționarea cu societatea, grupurile sociale, autoritățile publice locale. Un al doilea element, destul de dificil, este în continuare promovarea, în pofida unei rezistențe enorme, a reformei în domeniul justiției și impulsionarea activismului, dacă putem spune așa, a instituțiilor de forță, care ar trebui să se ocupe de curățarea statului de elemente corupte și furtul banului public. Aici, parcă sunt unele mișcări, dar este clar că acestea sunt doar niște mișcări impulsive ca rezultat al schimbării guvernării. Urmează foarte multă muncă pentru o reformă autentică a justiției”, a comentat analistul.

Problemele opoziției

Eșecul în alegerile parlamentare a fost o lovitură simțitoare asupra Blocului socialiștilor și comuniștilor, care erau convinşi că vor obține mai multe mandate în Parlament. Însă, după alegeri, BECS a rămas foarte dezamăgit, luând doar 32 de mandate. În aceeași situație se află și al treilea partid care a trecut în Parlament, condus de controversatul politician Ilan Șor. Ambele partide nu pot face prea multe în actualul legislativ și se rezumă la a face declarații tăioase, care sunt adresate doar partidului de guvernare. În aceleași timp, o parte din politicienii acestor partide, care s-au aflat la guvernare, sunt implicați în dosarele de corupție de rezonanță.

Victor Nichituș, jurnalist de la Chișinău, suține că partidele de opoziție, deocamdată, se află într-o criză de credibilitate, din acest motiv stau pe tușă.

„Partidele din opoziția parlamentară din Republica Moldova, BECS și Partidul Șor, nu au devenit încă suficient de atractive pentru a aduna forța protestatară existentă în societate în urma creșterii prețurilor la resursele energetice și degradării capacității de cumpărare a cetățenilor moldoveni. Partidul Socialiștilor face eforturi de re-branding la nivelul conducerii, fostul președinte Igor Dodon a părăsit leadershipul acestei formațiuni politice, ajungând președinte de onoare, dar rămâne încă ne-frecventabil pentru electoratul pro-european.

Aceeași aură, mai mult sau mai puțin toxică o are și partidul lui Șor. Ilan Șor figurează într-un proces de justiție, dar nu există încă o hotărâre de judecată definitivă pe numele lui. La rândul ei, opoziția extraparlamentară încearcă să capteze nemulțumirea existentă în societate, dar nu dispune de capacități atractive mari. Aceste partide au fost sancționate de către cetățeni la alegerile parlamentare anticipate din anul curent tocmai pentru proastă guvernare. Este însă vizibil că, decidenții politici ai zilei au nevoie de o opoziție credibilă, constructivă și activă. Acest lucru este necesar pentru a semnaliza orice derapaj de la democrație, pe care l-ar efectua un partid care dispune de 63 de mandate în Parlament”, a declarat jurnalistul pentru DW.