Sprijin în soluționarea diferendului transnistrean

Nu a precizat însă, ce ar putea conține „asistența și expertiza” românească în soluționarea acestui conflict moldo-rus, care mocnește de 27 de ani. Potrivit șefului diplomației române, reglementarea diferendului transnistrean „este de o relevanță majoră pentru România”, acesta urmând a fi soluționat, în opinia Ramonei Mănescu, „cu respectarea integrității și suveranității Republicii Moldova, dar mai ales cu respectarea vectorului pro-european” al Moldovei.

În acest context, ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a reiterat că discuțiile despre soluționarea problemei transnistrene prin metoda federalizării Moldovei nu au niciun rost și că singura cale acceptabilă este o reglementare bazată pe integritatea și suveranitatea Republicii Moldova, în acest sens, fiind extrem de important ca Moldova să-și continue parcursul european.

Care gazoduct va fi operațional până în primăvara anului 2020?

Cei doi miniștri au semnat la Chișinău o foaie de parcurs comună vizând cooperarea în domenii precum: interconectarea energetică, infrastructura de transport, cooperarea regională și teritorială, securitate, cooperare în domeniul afacerilor interne, în domeniul finanțelor publice și a fondurilor europene, agricultură, justiție, educație și afaceri externe.

Ramona Mănescu a asigurat autoritățile moldovene că, în primăvara anului 2020, gazoductul Iași-Ungheni (deja construit) „va fi operațional sută la sută”. Asta în timp ce ministrul Popescu a vorbit despre gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, construcția căruia a fost preluată anul trecut de compania românească „Transgaz”. Cei doi oficiali au vizitat inclusiv șantierul, remarcând „progrese semnificative”. Potrivit lui Nicu Popescu, construcția acestui gazoduct strategic „va fortifica securitatea energetică a Republicii Moldova și va permite, într-un viitor previzibil, să intrăm într-o nouă fază istorică în care Moldova nu va mai fi dependentă de o singură sursă de gaz (Gazprom)”.

Subiectul este unul sensibil la Chișinău în condițiile în care țara ar putea rămâne fără gaze chiar în noaptea de revelion, când expiră contractul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina, Kievul anunțând categoric, pe fonul războiului din Donbas, că nu va mai permite ca gazul rusesc să tranziteze Ucraina după 1 ianuarie 2020. În aceste condiții, singura șansă ca măcar o parte din Republica Moldova să primească în continuare gaze ar fi așa-numitul „regim revers” prin conducta transbalcanică din proiectul Turkish Stream, numai că aceasta ar presupune construcția a 11 kilometri de gazoduct pe teritoriul Bulgariei și acordul României – proiect la care, tehnic, nu se lucrează în acest moment.

Popescu: Vrem poduri peste Prut și anularea taxei de roaming

Ramona Mănescu a asigurat moldovenii că „România rămâne pentru Moldova cel mai sincer și cel mai angajat partener din regiune și din UE – cel mai fidel aliat al Moldovei”.

„Am ajuns într-un moment în care acest parteneriat strategic al nostru trebuie să folosească acea comunitate de istorie, limbă și cultură pentru a accelera construcția unei infrastructuri comune care să ancoreze ireversibil Republica Moldova în spațiul european. Astăzi am discutat și despre necesitatea de a progresa în vederea construirii mai multor poduri peste Prut, dar și despre necesitatea unui acord comun pentru eliminarea tarifelor de roaming”, a menționat Nicu Popescu. „Există câteva soluții concrete în acest sens. Ne apropiem cu pași fermi de perspectiva când cetățenii noștri nu vor mai fi nevoiți să achite aceste costuri suplimentare exagerate pentru convorbiri telefonice”, a adăugat ministrul moldovean.

În cadrul vizitei la Chișinău, Ramona Mănescu se va întâlni și cu premierul Maia Sandu. Agenda nu prevede însă vreo întâlnire a oficialului român cu președintele pro-rus Igor Dodon.