Putin a vrut ca moldovenii să vadă rachetele rusești

Acestea nu au fost detectate de radarul francez achiziționat recent de Guvernul moldovean, dar au fost filmate și raportate de localnici. Autoritățile de la Chișinău au menționat că „aparatele de zbor sunt lansate intenționat la o altitudine mică pentru a nu putea fi detectate de radarele Ministerului Apărării”. 

De începutul invaziei asupra Ucrainei, Rusia a sfidat constant neutralitatea Republicii Moldova, violând periodic spațiul aerian al țării. După incidentul de duminică, Guvernul a chemat cetățenii la calm, precizând că obiectele zburătoare nu au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. 

Moldova are nevoie de interceptoare antirachetă 

Camerele de supraveghere instalate în curți de către proprietarii unor case particulare au fixat zborul celor două rachete peste raioanele Dondușeni, Edineț și Briceni în jurul orei 7.20. Ulterior acestea au pătruns în spațiul aerian al Ucrainei. Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a publicat imaginile video de pe camerele de supraveghere de la Dondușeni și a „condamnat cu fermitate încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele și dronele Rusiei, care au vizat infrastructura critică a Ucrainei”. „Exploziile din apropierea hotarului nostru și observarea dronelor care zboară la joasă altitudine deasupra satelor subliniază riscurile la care sunt expuși cetățenii noștri din cauza războiului brutal al Rusiei”, a menționat ministrul Popșoi. 

Luni, 18 noiembrie, șeful diplomației moldovene participă, la Bruxelles, la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene. Se discută inclusiv despre ajutorul imediat de care are nevoie Moldova pentru a se apăra împotriva ingerințelor Rusiei. Chișinăul a cerut ajutor comunității internaționale în vederea achiziționării sistemelor antirachetă încă în primele luni de război în Ucraina vecină. Până în prezent nu a reușit să achiziționeze însă niciun sistem, partenerii externi argumentând că livrările către Ucraina sunt acum prioritare. 

Cei care elogiază neutralitatea, vor o Moldovă slabă și vulnerabilă 

În contextul violării spațiului aerian al Moldovei de către dronele și rachetele Federației Ruse, fostul ministru de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, susține că discuțiile despre apărare, inclusiv despre apărarea antiaeriană, trebuie dinamizate. „De peste 30 de ani, Rusia a urmărit să mențină statele din jur slabe, nepregătite și vulnerabile, pentru ca, atunci când se ivește un moment istoric, să le poată reocupa, intimida sau subordona politic. O parte esențială a acestui efort a fost promovarea unui discurs fals, care susține că neutralitatea este suficientă și că nu este nevoie de o armată, de capacități de apărare sau de instituții de forță puternice. Acest discurs are un singur scop: să mențină Moldova slabă și vulnerabilă”, susține Popescu. 

În opinia sa, pentru a putea proteja securitatea și pacea în viitor, trebuie conștientizate câteva lucruri fundamentale: „1. Avem nevoie de parteneri puternici în domeniul securității. Parteneri care ne-au ajutat și care ne vor ajuta în continuare. Dar nimeni nu va ajuta și nu va proteja Moldova dacă aceasta nu investește singură în propria protecție, inclusiv dezvoltându-și capacitățile de apărare. (...) 2. Avem nevoie de instituții de forță puternice și funcționale, capabile să ne apere de atacuri hibride și de riscurile care amenință Moldova, inclusiv în spațiul aerian. Dezvoltarea unor sisteme funcționale durează ani sau chiar decenii, implicând investiții și pregătire. Fiecare procent investit în capacitatea de apărare a unui stat înseamnă vieți salvate și proprietăți protejate. Moldova are și va avea nevoie atât de radare performante, mai numeroase, cât și de interceptoare moderne. Chiar dacă efectele acestor investiții vor fi resimțite în timp, să nu acționăm acum înseamnă să punem în pericol viețile cetățenilor noștri. Neglijarea apărării timp de trei decenii, fie din naivitate, fie din reaintenție, a lăsat țara vulnerabilă. După 2022, să pui sub semnul întrebării necesitatea de a proteja cetățenii prin fortificarea capacităților de apărare și securitate nu mai poate fi atribuit naivității, ci unei reavoințe clare”, a comentat fostul ministru moldovean de Externe. 

Neutralitate nu înseamnă să arunci cu sapa după rachetele lui Putin 

Neutralitatea constituțională rămâne un subiect sensibil în Republica Moldova. Asta pentru că Alianța Nord-Atlantică a fost transformată de către politicienii pro-ruși în sperietoare pentru moldoveni. Totuși, în noua Strategie Națională de Securitate, elaborată de președinta Maia Sandu, este invocată necesitatea aprofundării relațiilor cu NATO. Potrivit șefei statului, „neutralitatea funcționează doar atunci când celelalte țări respectă ceea ce este scris în Constituția noastră”. „Avem cazul Federației Ruse care nu a respectat suveranitatea și independența Ucrainei și de asta a invadat-o. Avem situația Federației Ruse care astăzi nu respectă neutralitatea Republicii Moldova pentru că avem pe teritoriul țării noastre o armată care stă ilegal aici. De aceea, trebuie să avem un sistem de apărare. Neutralitatea nu înseamnă că nu te aperi, să stai și să aștepți să vină să te cotropească dușmanul. Dacă ți-ai asumat neutralitatea, așa cum am făcut-o noi în Constituție, înseamnă că singuri trebuie să fim capabili să ne apărăm. De aceea creștem capacitatea noastră de apărare”, spunea Maia Sandu în martie 2023. 

Pe de altă parte, directorul executiv al Expert Forum (România), Sorin Ioniță, menționează că termenul „neutralitate” a fost distorsionat la Chișinău. El atenționează asupra unui aspect care nu se discută deloc: „Are Moldova suficienţi bani ca să-şi permită neutralitatea reală? În general, pot ţări ca Moldova – sau România, Bulgaria etc – să fie cu adevărat neutre, adică să susţină pe cont propriu un sistem şi o industrie de apărare robuste? Multe state neutre din Europa au cheltuieli mai mari cu apărarea decât cele membre ale NATO”, precizează expertul român.