1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Pune Vestul frână Ucrainei?

Roman Goncharenko
8 ianuarie 2024

Crește presiunea asupra cancelarului Scholz pentru a livra Ucrainei rachete de croazieră Taurus. Vestul ezită în continuare dar Kievul are urgentă nevoie de arme pentru a se apăra de Rusia.

https://p.dw.com/p/4ayHQ
Ucraina, lupte în apropiere de Avdiivka | Armata ucraineană
Ucraina solicită Occidentului mai multe arme pentru a se putea lupta cu Rusia. Dar nu numai Germania ezită.Imagine: Radio Free Europe/Radio Liberty/Serhii Nuzhnenko via REUTERS

După bombardarea masivă a orașelor ucrainene de către Rusia, la începutul anului, au apărut noi apeluri în Germania pentru dotarea Kievului cu rachete de croazieră Taurus. Vineri, președinta comisiei de apărare a Bundestagului, liberala Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a declarat pentru ziarul Rheinische Post că ”Germania trebuie să le livreze în sfârșit pentru a întrerupe liniile de aprovizionare rusești”. Politiciana FDP se referea chiar la rachetele de croazieră Taurus cu rază medie de acțiune.

Un purtător de cuvânt al Guvernului federal a reluat, miercuri, poziția oficială în acest sens: cancelarul Olaf Scholz respinge livrarea pe motiv că așa ceva ar crește riscul de ”escaladare” și implicarea Germaniei în război. Cu o rază de acțiune de până la 500 de kilometri, rachetele Taurus ar putea fi folosite împotriva unor ținte de pe teritoriul Rusiei. Kievul promite că nu va face așa ceva.

Așteaptă Berlinul un prim pas de la Washington?

În prezent, armele cu cea mai lungă rază de acțiune de care dispune Ucraina (în jur de 250 de kilometri) vin din Regatul Unit și Franța, începând din primăvara anului 2023. Cu aceste rachete, numite Storm Shadow în engleză și Scalp EG în franceză, Kievul ar putea ataca ținte din spatele frontului, în teritoriile ocupate din Donbas și Crimeea. Atunci când le-au primit, ucrainenii au fost condiționați să nu le folosească pentru a bombarda niciun teritoriu rusesc recunoscut internațional. Este una din criteriile de livrare pentru toate armele furnizate de Occident Ucrainei. Dar se pare că acest angajament nu este suficient pentru Berlin.

Rusia | Podul Crimeei
Podul Crimeei leagă peninsula de Rusia peste Strâmtoarea Kerci Imagine: AP/dpa/picture alliance

Cancelarul Scholz ar putea pune Taurus la dispoziția Ucrainei doar după ce SUA oferă o armă similară”, este de părere Nico Lange, expert la Conferința de Securitate de la München. Acestea ar putea fi ATACMS, rachete balistice cu o rază de acțiune de aproximativ 300 de kilometri. Toamna trecută, Statele Unite au livrat Ucrainei astfel de rachete cu focoase cluster și cu o bătaie de aproximativ 160 de kilometri.

În urmă cu un an, când s-a pus problema de a furniza Ucrainei tancuri de luptă moderne, situația a evoluat similar. Și atunci, Germania a fost de acord numai după ce Washingtonul a făcut-o. Lange spune, într-o discuție cu DW, că speră ca o asemenea decizie să fie luată ”în curând” și pentru armele cu rază medie de acțiune, atât la Berlin cât și la Washington.

Una dintre caracteristicile rachetelor Taurus este că pot distruge buncăre și poduri. O țintă probabilă, cu o mare importanță strategică, ar fi podul de peste Strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia continentală de Crimeea. Până acum, forțele armate ucrainene nu l-au atacat cu arme occidentale, deși o mare parte a structurii se află pe teritoriul care aparține oficial Kievului.

Kievul s-a ținut de cuvânt

Încă de la începutul invaziei rusești, Occidentul a stipulat că armele sale nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul recunoscut la nivel internațional al Rusiei. Kievul a fost întotdeauna de acord cu acest lucru și s-a ținut de cuvânt până acum: fie că a fost vorba despre atacurile cu drone asupra Moscovei (pentru care Kievul nu și-a revendicat oficial responsabilitatea niciodată), fie despre cele asupra navelor rusești din Novorossiisk - Ucraina a folosit de fiecare dată propriile capacități militare. La fel și în atacurile asupra țintelor din orașul rusesc Belgorod, de la începutul anului.

Imagini publicate de Ministerul rus al Apărării | Belgorod | Lupte | Maşini distruse ale unor aşa-zişi sabotori ucraineni
Maşini ale unor "sabotori ucraineni" distruse în mai 2023 în regiunea BelgorodImagine: Russian Defence Ministry/TASS/picture alliance

Au existat doar câteva incidente în care s-a speculat că unitățile de luptă din partea ucraineană ar fi putut folosi arme occidentale pe teritoriul Rusiei. Pe 13 mai 2023, surse rusești și ucrainene au raportat că un grup de luptă rus format din aproximativ patru avioane și elicoptere a fost doborât în ​​regiunea Briansk, la granița cu Ucraina. Au existat suspiciuni că forțele armate ucrainene au folosit sistemul american de apărare aeriană Patriot.

Cam în același timp, cu puțină vreme înainte de contraofensiva ucraineană din vară, luptători din ”Legiunea Libertatea Rusiei” și din ”Corpul rus de voluntari” au pătruns în regiunea rusă Belgorod de pe teritoriul Ucrainei. Sunt două grupuri paramilitare care pretind că ar fi constituite din cetățeni ruși și că i se opun lui Putin. În operațiunea lor de la Belgorod, aceștia au folosit arme și vehicule blindate ușoare de sorginte occidentală, ceea ce a provocat critici din partea partenerilor Ucrainei. Nu se cunosc alte astfel de cazuri.

Occidentul nu vrea să ”provoace” Rusia?

Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valeri Zalujnîi, a declarat în repetate rânduri că pentru victoria Ucrainei este important să atace armata rusă pe propriul teritoriu. ”În război este posibil și necesar să ucizi inamicul pe terenul său”, afirmase liderul militar ucrainean într-un interviu pentru The Washington Post, în iulie 2023. Dacă partenerii Ucrainei s-au ”temut” că armele lor vor fi folosite, ”vom ucide cu ale noastre”, a completat comandantul.

Ucraina are în prezent ”foarte puține rachete occidentale pe care le poate folosi pentru atacuri iar acestea nu pot schimba nimic pe câmpul de luptă”, a explicat expertul militar de la Kiev Serhi Hrabskii pentru DW. ”Armele furnizate sunt mai eficiente împotriva obiectivelor tactice situate în principal pe teritoriul ocupat al Ucrainei”. Doar în situația în care ar exista sute - în loc de zeci - de rachete occidentale, ar merita, din punct de vedere militar, să se ia în considerare utilizarea lor împotriva țintelor din regiunea Belgorod, de exemplu.

Hrabskii își exprimă înțelegerea pentru poziția Germaniei și a Occidentului. Partenerii vestici ai Ucrainei nu sunt în prezent pregătiți să prevină amenințarea unui atac rusesc asupra țărilor NATO. Prin urmare, ei nu vor să provoace puterea nucleară Rusia.

Carta ONU dă Ucrainei dreptul de a se apăra

Potrivit lui Markus Reisner, istoric și colonel în Statul Major al Armatei Austriei, ”teama multor țări occidentale se bazează adesea pe egoism pur”. Oamenii își doresc ”vechea viață” înapoi și vor să facă din nou ”afaceri bune” cu Rusia. Dar asta nu se mai poate, spune Reisner.

Ucraina Kiev | Maşini în flăcări în urma unui atac rusesc
La începutul lunii ianuarie Rusia şi-a reluat atacurile asupra capitalei KievImagine: Yevhen Kotenko/REUTERS

Cu toate acestea, Occidentul refuză indirect Ucrainei dreptul de a-și apăra teritoriul recunoscut de dreptul internațional: ”Nu i se oferă tot ce este la dispoziție în propriile depozite cu instrumentar militar”, a punctat Reisner pentru DW. Or, „să bați cuie fără ciocan este dificil.”

Dronele ruşilor schimbă tactica de luptă a Ucrainei

Reisner crede că forțele armate ucrainene desfășoară de mult timp operațiuni speciale pe teritoriul Rusiei. Este mai probabil ca atacurile cu drone să fie lansate pentru a arăta populației ruse că ”războiul nu are loc doar undeva departe”. Expertul austriac admite că este dificil să se evite victimele civile în mediile urbane, dar în comparație cu ceea ce face Rusia, acțiunile Ucrainei în Rusia au consecințe foarte mici: „Rușii au tras peste 500 de rachete în câteva zile – și au executat atacuri cu stoluri de drone", amintește Reisner, care critică încă o dată NATO: "Cum a reacționat Occidentul? Câteva sentințe seci și declarații de intenție".