Steinmeier: Este nevoie de o democratizare a sferei digitale

La capătul interviului acordat intendantului DW, Peter Limbourg, preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a devenit aproape patetic: "Păstraţi-vă curajul să relataţi şi despre lucruri care sunt incomode pentru guvern. Democraţia are nevoie de dumneavoastră", le-a spus el participanţilor la lucrările celei de-a 12-a ediţii a Global Media Forum.

Democraţie, libertatea presei şi pericolele ce ameninţă aceste două valori fundamentale - despre asta s-a vorbit în repetate rânduri în deschiderea conferinţei media, ce se desfăşoară în fosta sală de plen a Parlamentului german, actualul World Conference Center din Bonn. Între participanţi există consens că aceste două valori sunt strâns legate şi sunt ameninţate în multe părţi ale globului. "Libertatea presei este supusă unor presiuni la nivel global. Şi în Uniunea Europeană, de exemplu, când unele publicaţii sunt cumpărate pentru a fi mai bine controlate", a spus şeful statului german.

Steinmeier: Tonul a devenit mai aspru

Dar libera exprimare şi schimbul liber de idei nu sunt ameninţate doar de politicieni autoritari sau de dictaturi. Comunicarea politică se transformă şi graţie noilor mijloace tehnice. Steinmeier a menţionat explicit platformele de socializare, aflate în plin avânt. "Tonul este acolo mai aspru, câteodată nemilos". Acolo nu mai sunt posibile compromisurile "şi acestea sunt modificări ale atitudinii care îmi produc îngrijorare." În prezent se vorbeşte mult despre digitalizare şi democraţie, dar prea puţin despre democratizarea sferei digitale. "Dacă unele platforme, nu multe la număr, răspândesc informaţii pentru mulţi oameni la nivel global, nu este bine pentru democraţie", a mai afirmat Steinmeier.

El a evidenţiat însă că, măcar în Europa, democraţia este foarte vie, fapt dovedit de alegerile europarlamentare. Pe de-o parte participarea la vot a fost în Germania la un nivel ridicat, nemaiîntâlnit în ultimii 25 de ani, iar pe de alta, tinerii s-au hotărât pe cine să voteze în funcţie de atenţia acordată principalei lor preocupări - protecţia mediului.

Progrese există şi în alte alte ţări, a spus Steinmeier, menţionând, de exemplu, evoluţiile din Etiopia şi Uzbekistan.

Lanier: Am eşuat!

În schimb, Jaron Lanier, un pionier al internetului din SUA, consideră că progresul este minim în domeniu. El şi-a început discursul cu scuze pentru "chestiunile groaznice comise de Silicon Valley. Am eşuat", a exclamat el. Internetul ar fi trebuit să devină o platformă pentru toţi. "În loc de asta, am creat o platformă pentru câţiva aflaţi în poziţie de monopolişti", a continuat el.

Facebook, Google şi celelalte concerne digitale îi exclud pe oameni tot mai pronunţat de la luarea deciziilor. Aceasta este creaţia unei comunicări infantile, mânioase şi înspăimântătoare, tot mai caracteristică pentru reţelele de socializare. Lanier, căruia i s-a decernat în 2014 Premiul Păcii de către Asociaţia editorilor germani, nu le cere degeaba cititorilor şi ascultătorilor săi să renunţe la aceste reţele de socializare.

În vederea renovării internetului este nevoie de un model de afaceri cu totul diferit. Dat fiind că algoritmii marilor concerne de internet şi chiar inteligenţa artificială - care ar putea produce un şomaj de masă de proporţii necunoscute până acum - depind de datele noastre ale tuturor, ar trebui plătiţi toti cei care îşi plasează datele în internet. Concret, aceasta ar însemna ca Google să plătească pentru orice căutare în internet iar Facebook pentru orice postare.

Döpfner: Jurnalismul are nevoie de concurenţă

Şi preşedintele Consiliului de Administraţie al editurii Axel Springer, Mathias Döpfner, este preocupat de modelele contra cost. Gratuitatea în internet, practicată ani în şir, a fost o eroare. Din fericire, între consumatorii de mass media se impune treptat ideea că trebuie să plăteşti pentru un jurnalism de calitate. Modelele de subscripţie digitală par a fi de viitor. "Numai dacă avem concurenţă jurnalismul poate înflori", a evidenţiat el.

Döpfner a calificat drept provocare pentru jurnalismul independent de calitate tratamentul inegal aplicat mass media şi platformelor de socializare. În timp ce şi un mărunt ziar local trebuie să separe clar reclama de conţinutul jurnalistic fiind, din punct de vedere juridic, responsabil pentru corectitudinea informaţiilor pe care le propagă, aşa ceva nu există în cazul Facebook şi al altor reţele similare. Nu este corect. În timp ce încrederea în conţinut constituie baza oricărei companii media, platformele de socializare răspândesc în fiecare zi lucruri neadevărate. Acesta este un pericol pentru democraţie, a subliniat Döpfner.

El a fost contrazis de Jesper Doub, director al Facebook pentru parteneriate media în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. El a repetat crezul şefului său, Mark Zuckerberg, acela că Facebook nu este altceva decât o platformă pusă la dispoziţia conţinutului oferit de alţii. Cu toate acestea, el a subliniat efortul concernului de contracarare a valului de fake news şi de postări încărcate de ură. Doub a relatat că Facebook şterge zilnic un milion de conturi false.

De altfel, algoritmul livrează exact ce vor oamenii să vadă sau să citească. Totuşi, Jaron Lanier a refuzat să accepte acest argument. Lui îi este clar că în spatele oricărui algoritm, în spatele oricărei inteligenţe artificale, se află oameni.