”Cum rămâne cu corupția generalizată în Republica Moldova?”

Peste 65 de delegații internaționale s-au reunit marți la Chișinău cu ocazia celei de-a 5-a ediții a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Inițiativa, al cărei scop vizează mobilizarea ajutorului occidental pentru mica vecină a Ucrainei, a adus-o pentru a patra oară la Chișinău în ultimii doi ani și jumătate pe șefa diplomației germane, Annalena Baerbock.

Vorbind despre dezvoltarea Republicii Moldova în ultimii doi ani, ministrul german de Externe a prezentat un bilanț pozitiv. ”Cu ajutorul nostru, Moldova a reușit să își stabilizeze economia, să opună rezistență în fața agresiunilor hibride ale Rusiei și să domolească inflația”, a declarat ministrul federal de Externe la Chișinău.

”Berliner Zeitung” propune însă un exercițiu de sobrietate, respectiv ”o privire diferențiată asupra situației”, în special în direcția corupției din Republica Moldova. ”Baerbock promite ajutor suplimentar pentru mica republică ex-sovietică din sud-estul Europei. În rest, nici urmă de autoreflecție sau de examinare critică a strategiei Ministerului Federal de Externe pentru Europa de Est”, critică cotidianul german.

”Moldova ocupă locul 76 în indicele de corupție al Transparency International. Deși situația s-a îmbunătățit simțitor sub președinta pro-occidentală Maia Sandu, Moldova se află în continuare în zona de retrogradare într-un tabel la nivel european. Potrivit experților în securitate, corupția generalizată este cea mai mare problemă la Chișinău, motiv pentru care aderarea la UE ar putea fi amânată sau chiar ar putea să eșueze”, scrie autorul Nicolas Butylin.

În cadrul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, care a fost înființată de Germania, Franța și România la scurt timp după începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ”toate problemele sensibile sunt discutate cel mult cu ușile închise”, ne informează ”Berliner Zeitung”, amintind că pe ordinea de zi figura semnarea unui acord de cooperare germano-moldovean privind securitatea cibernetică, dezvoltarea economică și problemele legate de aprovizionarea cu energie.

Divizarea societății, una dintre piedicile în calea spre Europa

Publicația germană insistă și asupra divizării care există în sânul societății ”micuței Moldove”. Președinta pro-europeană Maia Sandu, scrie ”Berliner Zeitung”, ”se bucură de o mare popularitate și, potrivit sondajelor, are mari speranțe de a obține un al doilea mandat la alegerile prezidențiale de la mijlocul lunii octombrie. Cu toate acestea, la alegerile parlamentare, care ar trebui să aibă loc în vara anului 2025, blocul pro-UE riscă să piardă în fața oligarhului pro-rus Ilan Șor, care a fugit la Moscova”. 

Publicația germană atestă și importanța enormă pe care evenimentele din Ucraina o au pentru Moldova, ”o țară săracă în resurse naturale, în care au intrat două milioane de ucraineni după invazia trupelor ruse, cei mai mulți dintre ei cu intenția de a pleca mai departe în România, țară membră a NATO și a UE”. 

Chiar și așa, autoritățile de la Chișinău presupun că mai bine de 150.000 de ucraineni trăiesc încă în mica republică ex-sovietică, adică aproximativ cinci la sută din totalul populației.

De amintit că însăși șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, amintea la Chișinău cu două zile în urmă că ”marea grijă a oamenilor de aici este să nu cadă Ucraina, iar Moldova să pățească la fel. Din această perspectivă putem spune că ajutorul oferit Ucrainei este și un ajutor pentru Republica Moldova”. 

Un exemplu ”grotesc”

Totuși, din perspectiva ”Berliner Zeitung”, aderarea Republicii Moldova la UE este pur și simplu ”incompatibilă cu situația din jurul statului de facto Transnistria”. După războiul transnistrean, care a izbucnit la scurt timp după prăbușirea Uniunii Sovietice, Chișinăul nu a avut niciun control asupra fâșiei de pământ de la est de Nistru, patrulată în schimb de sute de soldați ruși încă din 1992, ne amintește analistul BZ. 

El mai observă că în regiunea autonomă Găgăuzia, în sudul Moldovei, majoritatea populației este sceptică față de Occident iar narațiunile anti-europene sunt larg răspândite. ”În plus, guvernatoarea Evghenia Guțul, care la Chișinău este considerată persona non grata, este considerată apropiată de Kremlin și dorește ca Rusia să protejeze Moldova”.

”Berliner Zeitung” încheie periplul jurnalistic în Republica Moldova cu un ”exemplu grotesc din Găgăuzia”. Ca peste tot în Europa de Est, scrie BZ, UE investește sume mari în proiecte de infrastructură și energie, inclusiv în regiunile îndepărtate de la periferia Moldovei.

Panourile publicitare mari ale UE de pe marginea drumurilor sunt menite să arate în mod clar de unde vin banii pentru noua autostradă sau pentru noul pod, scrie BZ. 

Cu toate acestea, panourile de la Bruxelles nu sunt bine primite de locuitorii din Găgăuzia, ele ajungând să fie îndepărtate odată ce proiectele au fost finalizate. ”Treaba este clară: UE nu este pentru toți cei 2,5 milioane de moldoveni un tărâm al făgăduinței lipsit de alternativă”.