Politica germană la un an de la atacul Hamas

„Nu există relații comparabile între oricare alte două țări din lume. Conexiunea dintre Germania și Israel este specială, este unică”, afirmă Norbert Lammert, vechi politician creștin-democrat, fost președinte al Bundestagului.

În vârstă de 75 de ani, Lammert este în prezent președintele Fundației Konrad Adenauer (KAS), afiliată Uniunii Creștin-Democrate. Cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la actul terorist comis de Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023, în urma căruia 1.200 de oameni au fost uciși și peste 230 luați ostatici, KAS s-a aplecat asupra acestei relații unice. Concluziile nu sunt cele mai măgulitoare la adresa guvernului german.

Uciderea a șase milioane de evrei în timpul erei național-socialiste face parte din istoria Germaniei. Pentru oamenii politici germani, responsabilitatea specială a Germaniei pentru Israel, care a devenit patria supraviețuitorilor, reprezintă o „rațiune de stat” - ceva care însă nu apare în legea fundamentală germană.

Moștenirea lui Merkel

În martie 2008, cancelarul german de la acea vreme, creștin-democrata Angela Merkel, devenea primul șef de guvern străin care a vorbit vreodată în Knesset, parlamentul israelian.

„Fiecare guvern federal și fiecare cancelar dinaintea mea s-au angajat față de responsabilitatea istorică specială a Germaniei pentru securitatea Israelului. Această responsabilitate istorică a Germaniei face parte din rațiunea de stat a țării mele. Pentru mine, în calitate de cancelar federal, securitatea Israelului nu este niciodată negociabilă”, declara Merkel.

Acest principiu este ancorat și în acordul de coaliție dintre social-democrați, ecologiști și liberali, cele trei partide aflate la putere în Germania.

După teroarea din 7 octombrie, care a zguduit Israelul până în măduva oaselor, oamenii politici germani se referă tot mai des la această ”rațiune de stat”. Printre ei se numără și succesorul lui Merkel, social-democratul Olaf Scholz. „În acest moment există un singur loc pentru Germania: este locul alături de Israel. La asta ne referim când spunem că securitatea Israelului este o rațiune de stat a Germaniei”, a subliniat el în timpul unei declarații în Bundestag.

Cu toate acestea, atât înainte, cât și după această cuvântare, deciziile politice ale Berlinului au înfuriat Israelul, de pildă atunci când a votat rezoluțiile ONU referitoare la Orientul Mijlociu.

Președintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Josef Schuster, și-a exprimat dezamăgirea la conferința Fundației Konrad Adenauer. Discuția despre „rațiunea de stat” nu se referă în primul rând la sprijinul militar pentru Israel, ci „se referă și la apărarea Israelului”. Or, potrivit observațiilor sale, acest aspect începe să se dilueze în politica germană. Din ce în ce mai mult vedem un „da, dar”, s-a plâns el, cu referire la ministrul german de externe Annalena Baerbock.

Schuster nu atenționează pentru prima dată în legătură cu  politica germană, iar tonul este din ce în ce mai sever. Vorbind la inaugurarea noii sinagogi a orașului Potsdam la începutul lunii iulie, el a deplâns faptul că grupurile parlamentare din Bundestag nu au reușit să se pună de acord asupra unei rezoluții în favoarea protejării vieții evreiești și împotriva antisemitismului. Printre cei prezenți s-a numărat și ministrul de externe Baerbock. Cancelarul Scholz, a cărui prezență fusese anunțată, și-a anulat participarea cu câteva ore înainte din cauza unui program încărcat.

Schuster a calificat drept „rușinos” faptul că o astfel de rezoluție nu a fost încă adoptată nici acum, la un an de la teribilul moment 7 octombrie. Numărul atacurilor antisemite a continuat să crească în ultimele luni, iar ultimele sondaje arată o scădere a sprijinului pentru Israel în rândul populației germane. Protestele, desenele de tip graffiti și alte atacuri împotriva instituțiilor evreiești sunt în creștere.

Participanții evrei la conferință și-au descris experiențele. Deosebit de impresionantă a fost conversația cu Ricarda Louk, a cărei fiică Shani a fost răpită și ucisă de Hamas la 7 octombrie. Ricarda Louk a vorbit la evenimentul de la Berlin despre situația din Israel, despre temeri și perspective și a subliniat că face eforturi ca în mintea ei să rămână pentru totdeauna doar imaginea fiicei sale cu chip vesel și plin de viață.

Oricine a vrut să intre luni în clădirea de conferințe a Fundației Adenauer a trebuit să se strecoare pe lângă aproximativ 20 de protestatari pro-palestinieni, dintre care unii s-au legat cu lanțuri și i-au insultat pe participanții la conferință, uneori numindu-i „naziști”, alteori „criminali”. Câteva ore mai târziu, aceștia au fost arestați pentru scurt timp. Studenții evrei au declarat ulterior că au venit în Germania de mici, împreună cu părinții lor, din Belarus sau Ucraina și că sunt numiți „naziști”.

„Rațiunea de stat a Hamas”

Printre cei care au intrat în clădire protejați de ofițeri de poliție s-a aflat și ambasadorul Israelului în Germania, Ron Prosor, care s-a pronunțat mai clar ca niciodată împotriva cursului german.

A fost semnificativ modul în care Prosor a folosit inițial termenul de „rațiune de stat”, pe care nicio altă țară nu îl recunoaște într-o formă comparabilă. Hamas „și-a stabilit ca rațiune de stat distrugerea statului evreu”, a spus el.

În condițiile în care cancelarul federal a afirmat că singura tabără în care Germania poate sta este cea a Israelului, atunci acest lucru ar trebui să fie pus în practică într-un mod mai hotărât, a spus diplomatul. El a criticat poziția Germaniei la ONU și în cadrul organismelor ONU față de rezoluțiile care critică Israelul. Din nou și din nou, Berlinul, „prietenii noștri”, preferă să se abțină, dar această abținere nu este o luare de atitudine, a spus el.

Desigur, a continuat diplomatul, rațiunea de stat este un termen frumos, dar el trebuie să devină concret, de pildă atunci când se pune problema susținerii prietenilor din organismele internaționale care „demonizează constant Israelul”.

Norbert Lammert a intervenit subliniind că ”poate înțelege” percepția lui Prosor cu privire la comportamentul de vot al Germaniei în cadrul ONU.

Însă, a spus el, probabil cu trimitere la ”rațiunea de stat”, cu greu se poate deduce că aceasta înseamnă acceptarea „oricărei pretenții de sprijin pentru orice, în orice măsură, cu orice consecințe”. În fine, politicianul conservator a subliniat rolul Germaniei: „Dacă există o țară care ar trebui să fie deosebit de reticentă în a ști cum să își exercite dreptul la autoapărare, atunci acea țară suntem noi”.