Proteste anticoruptie de amploare

AC/DC și Andre Rieu au umplut, de-a lungul anilor, Piața Constituției din București. Unii înghesuiți, alții cuminți, pe scaune. Vreo 60.000, de fiecare dată.

De data aceasta, nu doar piața din fața Parlamentului a fost plină, ci și o bună parte din imensul bulevard construit să-i facă pe români să se simtă mici și umili în fața guvernanților. E nevoie de mulți români pentru a ține piept imensității. Și chiar au fost mulți. Mai mult de 60.000. Spre o sută de mii. Cu toții nemulțumiți de modul în care actuala coaliție majoritară din Parlamentul de la București conduce țara.

Printre cei mulți, vreo 10 care nu s-au văzut în seara asta de sâmbătă. Dar au fost vizibili 11 zile la rând. Au venit pe picioare de la Cluj, au mărșăluit din inima Transilvaniei până în capitala țării lor pentru că le pasă. Le pasă de modul în care oamenii se raportează la cei care îi guvernează. Cu Sorin Bobiș, organizatorul deplasării, am povestit prin telefon vineri seară. Era la capătul puterilor. Zăcea într-o cadă, undeva în Otopeni, când ne-a rememorat gândul cu care a plecat de acasă: dacă niște oameni pot parcurge 450 de kilometri pe jos tocmai de la Cluj, care - vorba bancului - "îi departe", și o fac pentru a se face auziți când spun că nu-s mulțumiți de guvernare, cu siguranță se vor găsi câteva mii de bucureșteni care să se lepede de tabieturile de weekend și să coboare câteva etaje și să ia metroul două-trei stații, până în Piața Universității.

A intrat în București la 11 dimineața, sâmbătă, însoțit de mai mulți oameni decât îl însoțiseră la plecarea de acasă. Printre ei, doi nevăzători care s-au alăturat marșului pe drum, la Sighișoara și au venit de acolo pe jos, pentru marele protest programat încă din decembrie, atunci când, cu o efervescență incredibilă, majoritatea covârșitoare din Parlamentul României trecea la vot automat amendamentele care au pus sub semnul întrebării justețea legilor justiției și eficiența codurilor penale. Să ne-amintim câteva dintre loviturile sub centură aplicate instituțiilor statului de drept: suspecții vor asista la audierea victimelor, strângerea de probe sau perchezițiile nu vor putea fi efectuate decât după anunțarea suspecților, probele video se elimină din instrumentarul investigativ iar arestarea preventivă nu se mai aplică în cazul acuzațiilor de corupție. Adăugăm la această listă parțială și interminabila discuție despre intenția unora dintre parlamentarii cu probleme penale de a introduce un prag abuzului în serviciu și avem o schiță de portret pentru nemulțumirea care a scos aproape o sută de mii de cetățeni, la București, în stradă. Unii au venit din secuime. S-au lipit de un grup de ardeleni - deopotrivă maghiari și români - mobilizați de un udemerist mai "neortodox". Când dușmanul comun este coruția, barierele lingvistice și culturale devin un moft. Or, asta i-a fost limpede și lui Peter Kovacs-Eckstein, fost președinte al Comisiei Juridice din Senat, vreme de trei mandate. Omul a înțeles că jocul făcut de UDMR, la București, nu face bine nici maghiarimii, nici României. A dat veste în Cluj că merge la București și a adus cu el pe oricine a vrut să facă acest drum. Și, pentru că l-au însoțit deopotrivă maghiari și români, a venit "cu bannere bilingve, în care spunem că și noi vrem dreptate. Az igazságért! Asta vrem. Să fie dreptate și să nu fie mincinoșii la butoanele puterii". În acest timp, mai atrage atenția fostul consilier prezidențial pe problemele minorităților, "există un discurs al UDMR susținut de Guvernul Ungariei: primarii și reprezentanții UDMR sunt trimiși în justiție din considerente etnice. Or fi existând printre magistrați români verzi. Dar în justiția românească nu există o vânătoare de unguri".

Eckstein-Kovacs a fost unul dintre puținii politicieni care s-au pierdut în mulțimea ieșită sâmbătă în stradă. La sosirea în București, clujenii care au mărșăluit 450 de kilometri au făcut trei escale. A treia - în Piața Victoriei - nici nu conta prea mult: nu se știe cine lucrează acolo. Dar primele două i-au găsit în fața a două porți încuiate din spatele cărora îi priveau îngrijorați doi portari: la sediile ALDE și PSD, cele două partide care se îngrijesc de cetățenii României, nu au găsit pe nimeni care să le iasă la poartă. Porți închise a fost modul ales de cele două formațiuni din coaliția de guvernământ de a sta de vorbă cu românii care au nemulțumiri.

"Într-o situație ca asta, locul politicianului este printre cetățeni. Nu acaparezi protestul ci ești alături de cei care te-au trimis să faci politică. Calitatea de politician este trecătoare, înainte de toate ești cetățean", crede europarlamentarul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European. A venit la protestul din București după o jumătate de an în care a negociat, în numele Parlamentului, deci al trimișilor europenilor la Bruxelles, bugetul pentru următorii ani comunitari. Nu ajungi să fii însărcinat cu o astfel de misiune dacă nu ai dovedit că ești omul potrivit. E poate unul dintre motivele pentru care fostul președinte român Traian Băsescu l-a propus ca variantă de premier, acum câteva zile, după ce PSD și-a trântit cel de-al doilea guvern într-un singur an. Siegfried Mureșan nu a venit doar pentru că înțelege că guvernarea actuală a României are ceva profund greșit: "Anul trecut au vrut amnistie, grațiere. Acum vor slăbirea DNA, reducerea independenței procuorilor și judecătorilor. Iar oamenii ies în stradă ca să dea un semnal clar politicienilor: nu acceptăm acest lucru."

Autor: Cristian Stefanescu