Percheziţii clandestine sub tutela statului?

Scenariul amintește la prima vedere de o metodă a Ministerului pentru Securitatea Statului în dictatura comunistă din RDG, până în 1990. La acea vreme, poliția secretă - cunoscută sub numele de Stasi - pătrundea în mod clandestin în locuințele celor suspectați că ar fi împotriva regimului. Telefoanele erau manipulate pe ascuns, pentru a se putea asculta și înregistra convorbirile.

Pentru cazuri absolut excepționale, ministrul german de interne, Nancy Faeser, dorește să ofere această posibilitate și anchetatorilor. Însă, spre deosebire de Stasi, care acționa arbitrar, aceasta ar trebui să fie legitimă din punct de vedere legal, prin aprobarea parlamentului. Social-democrata dorește să împuternicească Oficiul Federal de Investigații Criminale (BKA) să pătrundă, dacă este necesar, în locuințele persoanelor suspectate de terorism pentru a instala software de spionaj pe smartphone-urile și computerele acestora.

Frica de terorismul islamist

Un purtător de cuvânt al lui Faeser a justificat planurile în cadrul conferinței de presă a guvernului, menționând situația alarmantă în care se află Germania, în special în ceea ce privește terorismul islamist. „În acest context, din punctul nostru de vedere, este absolut firesc ca autoritățile de securitate să aibă competențele necesare pentru a face față acestei amenințări,” a declarat el.

Purtătorul de cuvânt nu a oferit detalii despre proiectul de lege, invocând necesitatea unor clarificări interne în guvern. Este de așteptat ca aceste clarificări să apară în special în dialogul cu Ministerul Justiției, condus de Marco Buschmann (FDP). Buschmann a reacționat curând după aceea pe rețelele sociale, declarând: „Nu vor exista competențe pentru pătrunderea clandestină în locuințe. În statul constituțional nu facem așa ceva. Ar fi o încălcare absolută a unui tabu. În calitate de ministru al Justiției, resping astfel de idei.”

FDP nu dorește legi mai stricte

Pătrunderile clandestine în locuințe cu licență de stat, se pare, vor rămâne interzise în Germania, cel puțin atâta timp cât liberalii din FDP fac parte din guvern. Apărarea drepturilor fundamentale este una dintre trăsăturile esențiale ale partidului liberal. Lupta împotriva terorismului internațional și a altor forme de criminalitate gravă este, în opinia lor, posibilă și fără înăsprirea suplimentară a legilor.

Autoritățile responsabile cu siguranţa nu sunt de fapt complet neputincioase, deoarece supravegherea dispozitivelor electronice ale persoanelor suspectate, fără a pătrunde în locuință, este posibilă și legală sub anumite condiții: cu ajutorul așa-numitului „Troian Federal”. Troienii sunt programe de computer aparent inofensive, care instalează pe ascuns software dăunător pe dispozitivele utilizatorilor neavizați.

Perchezițiile online clandestine sunt permise

Astfel, din 2017, poliția din Germania are voie să supravegheze locuințele persoanelor suspectate în cadrul așa-numitelor percheziții online. Cu toate acestea, fiecare măsură individuală trebuie să fie aprobată de un tribunal sau, în cazuri de urgență deosebită, de un parchet.

Paragraful 100 din Codul de Procedură Penală descrie în detaliu ce infracțiuni pot fi urmărite prin intermediul perchezițiilor online. Lista este lungă: periclitarea statului de drept democratic, constituirea de organizații criminale, omorul, infracțiunile sexuale, traficul de droguri, spălarea de bani, traficul de persoane, abuzul de azil. Pe scurt: toate formele de criminalitate gravă.

Un verdict de referință al Curții Constituționale 

Numărul perchezițiilor online se află de ani de zile la un nivel scăzut de sub 100 de intervenţii, potrivit datelor oficiale. Majoritatea sunt inițiate în legătură cu infracțiuni legate de droguri. Această formă de supraveghere a fost întotdeauna controversată. Un verdict de referință a fost dat de Curtea Constituțională Federală în 2008. Atunci, percheziția online a fost permisă, dar numai atunci când sunt în pericol „bunuri juridice extrem de importante” precum viețile omenești sau existența statului.

Perchezițiile clandestine în locuințe sunt, statistic vorbind, o excepție absolută în combaterea criminalității. Cu totul altfel stă situația în cazul perchezițiilor deschise, care fac parte din rutina zilnică a poliției. Și acestea trebuie să fie aprobate de un tribunal sau de un parchet.

Perchezițiile la domiciliu

De obicei, astfel de percheziții au loc în prezența persoanei suspectate. Unele cazuri fac valuri în presă atunci când sunt filmate sau fotografiate de mass-media. Un exemplu este percheziția efectuată în locuința șefului revistei de extremă dreapta „Compact”, pe care ministra de Interne, Nancy Faeser, a interzis-o în iulie 2024. Pentru a asigura dovezi, printre altele, a fost percheziționată și casa lui Elsässer.

Dacă acțiunea a avut succes, se va afla atunci când Tribunalul Administrativ Federal din Leipzig va lua o decizie finală în acest caz. Deocamdată, revista are permisiunea să apară din nou, deoarece tribunalul, având în vedere libertatea presei și a opiniei, a avut îndoieli cu privire la proporționalitatea interdicției.

„Extremism de dreapta confirmat” înseamnă: percheziție online posibilă

În ciuda acestui succes parțial pentru Elsässer, casa sa ar putea fi teoretic percheziționată pe ascuns, deoarece revista sa „Compact” a fost clasificată de Oficiul pentru Protecția Constituției ca fiind „cu siguranţă de extremă dreapta” în 2021. Acest lucru permite așa-numitele anchete sub acoperire. Aceasta include și pătrunderea în locuință, dar, deocamdată, doar de la distanță, prin intermediul troianului de stat.

Ministrul federal al Justiției, Buschmann, a reiterat între timp opoziţia față de propunerea ministrului federal de Interne, Faeser, de a se permite și pătrunderea clandestină în locuințe. „Clandestinitatea are o greutate deosebită în comparație cu o percheziție deschisă, deoarece cetățeanul nu se poate apăra împotriva unor acuzații nejustificate,” a explicat Buschmann pentru „Redaktionsnetzwerk Deutschland” (RND) poziția sa de respingere.

Ministrul Justiției îngrijorat cu privire la încrederea în statul de drept

Statul nu a recurs la astfel de metode nici măcar în vremuri în care au avut loc răpiri constante, atentate cu bombe și asasinate comise de Facţiunea Armata Roșie (RAF). El a avertizat astfel asupra proporționalității. „Dacă totuși o lege permite ca statul să pătrundă pe ascuns într-o locuință pentru a o percheziționa, mulți oameni își vor pierde încrederea în statul de drept,” avertizează Buschmann.