”Să mergem împreună!”

„Unul dintre părinți stătea în camera de la stradă cu radioul dat tare, ca nu cumva cineva de afară să audă ce se întâmplă în camerele din spate. Acolo”, povestește părintele Andrei Mărcuș amintindu-și de primele sale întâlniri cu creștinătatea greco-catolică, „preoți clandestini oficiau, în mare taină, câte o liturghie sau botezul vreunui verișor”. Aproape o jumătate de veac, biserica transilvăneană unită cu Roma - sau catolică de rit bizantin - a supraviețuit ascunsă, după ce statul de tip sovietic a interzis-o, începând cu anul 1948.

La începutul anilor 1700, o parte din ortodoxia ardeleană a acceptat suveranitatea papală din interese de emancipare națională: în imperiul controlat de la Viena și Budapesta, românii transilvăneni nu fuseseră recunoscuți ca națiune și nici nu au avut drepturi civice sau politice înainte. Trecerea unei părți din clerul și mirenii ortodocși sub oblăduirea Vaticanului s-a făcut cu păstrarea limbii și ritului liturgic tradițional. Dictatura stalinistă, oricum ostilă religiilor, nu a suportat ideea că una dintre bisericile din România se sustrage controlului Securității și Partidului și nu este supusă conducerii autocefale a bisericii naționale, ortodoxe, ci depinde de episcopul Romei. De Papă. Astfel că Biserica unită a fost interzisă, iar mare parte din clerul greco-catolic a fost aruncat în închisorile comuniste și a sfârșit acolo.

Patru decenii a durat prigoana

Șapte dintre episcopii martiri ai Bisericii Unite cu Roma vor fi beatificați, la sfârșitul acestei săptămâni, cu ocazia vizitei pe care Papa Francisc o va face în România. Mai puțin cunoscuți la ei acasă, aceștia primesc și aduc totodată din partea Vaticanului recuoașterea dramei românilor răpuși în spatele Cortinei de Fier pentru că nu au renunțat la credință.

Actualul Suveran Pontif este al doilea lider de la Vatican care ajunge în România. În urmă cu două decenii și aproape o lună, Ioan Paul al II-lea venea la București într-o incursiune istorică în prima țară ortodoxă vreodată vizitată de un papă. O mulțime peste așteptări de pelerini catolici cât și de curioși au venit atunci să-l vadă pe unul dintre oamenii care au contribuit decisiv la căderea comunismului.

„În 1999, Papa nu a fost lăsat să își vadă frații și surorile din Moldova și Transilvania”, rememorează prof. pr. Wilhelm Dancă, decanul Facultății de Teologie Romano-Catolică din București. ”Exista un soi de frică și într-un fel putem să ne explicăm asta. Așa că îi mulțumim lui Dumnezeu că a fost și așa.”

Acasă la enoriași

De data aceasta, călătoria pontificală este diferită și are caracter pastoral: Papa va fi cel care va merge „acasă” la enoriași. Vizita începe vineri, 31 mai, la București, unde Papa Francisc se va întâlni cu autoritățile statului român și cu Sinodul restrâns al Bisericii Ortodoxe naționale și va sluji în principalul lăcaș de cult catolic din Capitală. A doua zi, Sanctitatea Sa va ajunge la Șumuleu Ciuc, pentru a se adresa în special catolicilor din Transilvania, predominant maghiari.

Au existat temeri că aceasă vizită ar putea irita majoritatea română și ortodoxă. Șumuleu Ciuc se află chiar în inima secuimii, regiune locuită preponderent de minoritatea maghiară și care reclamă o autonomie lărgită. În mediul online s-au făcut auzite unele voci care au criticat fie direct vizita „ereticului” de la Vatican în estul Transilvaniei, fie faptul că Papa va fi întâmpinat acolo de oficiali ai învecinatei Ungarii, țară în care încă se mai aud marginale pretenții revizioniste de anexare a Transilvaniei.

„Relațiile Bisericii Ortodoxe Române cu Biserica Romano-Catolică sunt absolut elegante, fundamentate pe un dialog ecumenic care a făcut deja istorie”, dă asigurări Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. „Nu au existat tensiuni între cele două instituții. Vorbim despre insituții, nu de voci singulare, într-o tabără sau în alta. În spațiul catolic pot exista voci critice față de ortodocși sau invers. Dar aceste voci sunt singulare și niciodată nu angajează punctul de vedere al instituțiilor”, a comentat pentru Deutsche Welle reprezentantul BOR.

Opinia este confirmată și de unul dintre organizatorii vizitei la Șumuleu, Veres Csaba, de la Primăria Miercurea Ciuc: „La întrebarea dacă am simțit vreo ostilitate din partea non-catolicilor, pot să vă răspund că NU, nu am întâmpinat asemenea atitudine. Avem o colaborare excelentă cu toți, fie persoane juridice ale statului sau persoane fizice”.

De la Șumuleu Ciuc, Papa va merge la Iași, unde are programată o întâlnire cu tinerii și familiile din Moldova, fie ei catolici de diverse etnii, fie pur și simplu dornici să-i fie aproape.

Ultima zi a vizitei se petrece la Blaj, în inima Transilvaniei, acasă la școala Ardeleană care a pregătit Marea Unire, în sânul comunității greco-catolice. Supranumit „Mica Romă”, orășelul din județul Alba va fi gazda slujbei de beatificare a episcopilor martiri.

O vizită pastorală cu accente politice

Venirea în România a Papei Francisc a fost gândită pentru anul 2018, dar s-a ținut cont de sensibilitățile maghiarilor ardeleni, pentru care actul de întregire a României de la 1 decembrie 1918 continuă să reprezinte un eveniment trist. „Vaticanul are faimă de fin diplomat și a ales să nu se dea curs polemicilor de nici un fel”, a comentat pentru DW părintele greco-catolic Mărcuș.

Primirea la București a Papei de către înaltele fețe ale Bisericii Ortodoxe locale este și un răspuns asumat de preoții români pentru generozitatea cu care atâtea lăcașuri de cult din Europa catolică și-au deschis porțile pentru ca cei patru milioane de români din diasporă să poată să-și practice propria credință, ne-a mai spus Bănescu.

Finalul vizitei pontificale va fi unul în spiritul umanitar deja cunoscut al Papei Francisc: acesta va vizita, chiar înainte de întoarcerea la Vatican, o comunitate marginalizată de romi din apropierea Blajului.