1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
EgalitateRomânia

Oportunități pentru femei? România pe locul 88 după Mongolia

23 iunie 2023

Cel mai recent Raport Global cu privire la diferențele de gen, făcut de World Economic Forum plasează România pe locul 88 din 146 de state măsurate. Republica Moldova se află pe locul 19.

https://p.dw.com/p/4Sy8n
România, pe ultimele locuri în UE la oportunitățile oferite femeilor
Imagine: picture-alliance/Bildagentur-online/Ohde

Cel mai recent Raport Global cu privire la diferențele de gen, făcut de World Economic Forum, plasează România pe locul 88 din 146 de state măsurate, după Etiopia (75), Kenia (77), Uganda (78), Mongolia (80), Kîrgîstan (84), Zambia (85), Bosnia (86), Indonezia (87).

Surprinzător pentru mulți e faptul că România este foarte departe de state din vecinătatea ei: Republica Moldova se află pe locul 19 - nici nu e de mirare, fiindcă acolo, între altele, femeile au avut acces în ultimii ani la funcțiile cele mai înalte din stat; dar și alte state din zonă stau bine, țări în care femeile au aproape aceleași oportunități ca bărbații sau chiar mai bune: Lituania (9), Letonia (13), Albania (17), Slovenia (29), Serbia (38), Polonia (60), Bulgaria (65), Croația (55), Slovacia (63).

Ucraina: Femei curajoase, roluri noi

Indexul calculat de World Economic Forum ia în calcul patru criterii: (i) oportunităţi și participare economică, unde România se află pe locul 72 iar Belarus pe primul loc, R. Moldova pe locul al treilea iar în fața României se află aproape toate statele balcanice sau central-europene; (ii) gradul de instruire, unde România se află pe locul 36, ceea ce înseamnă că există încă unele decalaje în ceea ce privește accesul la educație, cu toate că, în general, la educația generală femeile și bărbații au acces egal. Totuși, multe state din regiune sunt mai în față, în vreme ce R. Moldova e abia pe locul 53; (iii) sănătate și supraviețuire, unde România se află pe primul loc împreună cu alte 25 de state, începând cu Belarus și terminând cu Zimbabwe. Acest criteriu urmărește speranța de viață a femeilor, starea lor de sănătate prin comparație cu cea a bărbaților, dar și mediul în care se dezvoltă. Moldova e pe locul 40; (iv) puterea politică, care măsoară diferența dintre numărul femeilor și cel al bărbaților în funcții de decizie la vârful statului. De exemplu, fiindcă anul trecut guvernul român a avut o singură femeie cu rang de ministru, a fost depunctată. Apoi, numărul femeilor din Parlament se menține printre cele mai scăzute din UE, pentru că Parlamentul refuză să adopte o lege care să oblige partidele ca la alegeri să acorde femeilor 30% din locurile din Camera Deputaților și Senat. România e abia pe locul 113 la acest subindice, chiar în fața Chinei, după Kenia (75), Niger (79), Egipt (85), Pakistan (95), Kazahstan (100). R. Moldova e pe locul 44. Cu excepția Ciprului și a Ungariei, toate celelalte state din UE se află în fața României.

De ce diferențele dintre femei și bărbați continuă să fie mari atunci când vine vorba despre carieră, oportunități, venituri? De ce România pare să fie singura țară din Uniunea Europeană care stagnează în această zonă sensibilă a egalității dintre femei și bărbați?

Un studiu al Fundației Friedrich Ebert, intitulat „Inegalități economice de gen în România”, scoate în evidență că, în perioada 2016-2020, România s-a aflat la cel mai scăzut nivel de participare a femeilor pe piața muncii comparativ cu bărbații din ultimii 30 de ani. Cea mai des întâlnită cauză a inactivității femeilor din România este cea a obligațiilor familiale, inclusiv îngrijirea adulților cu dizabilități sau a copiilor. Aproape o treime (32,7%) din femeile cu vârstă de muncă, dar inactive, spuneau în 2020 că aceste obligații sunt principalul motiv pentru care nu participă pe piața muncii, în comparație cu 21% cât este media la nivelul Uniunii Europene

Principiul remunerării egale pentru muncă egală între femei și bărbați face parte dintr-o Directivă a Comisiei Europene (54/2006) complet ignorată în România, unde femeile ocupă în mod tradiţional locuri de muncă în activităţi economice mai slab remunerate. Inclusiv în sectoarele pe care le domină, femeile sunt slab reprezentate în funcţiile de conducere, în special la cel mai înalt nivel, ceea ce sugerează că şansele lor de evoluție în carieră și de creștere a veniturilor sunt mai mici decât ale bărbaților.

Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică, cele mai importante cauze care afectează viața profesională a femeilor sunt concediile de maternitate sau pentru creşterea copilului până la doi ani, dar și programele variabile de lucru. Aceste concluzii sunt însă false, fiindcă adesea femeile sunt trecute pe linie moartă când se întorc din concediul de maternitate, vechiul lor loc de muncă e ocupat sau uneori sunt obligate să-și caute altundeva de lucru. Discriminarea e evidentă în multe situații iar cele care vor să-și mențină ritmul în carieră trebuie să se întoarcă la serviciu aproape imediat după ce au născut. 

Există oricum diferențe mari între câștigul salarial mediu net lunar al bărbaților și femeilor: în sectorul public bărbații câștigă cu peste 200 de lei mai mult decât femeile iar în mediul privat discrepanța e și mai mare, peste 350 de lei.

România se află pe ultimele locuri din Europa când vine vorba despre diferențele de oportunitate dintre femei și bărbați. Misoginismul tradițional funcționează ca o frână în defavoarea femeilor. 

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.