Opinie: Tristețea moldovenilor. Ce (mai) poate face România

Maia Sandu a câștigat al doilea tur de scrutin cu sprijinul masiv al diasporei. În țară, însă, a fost un vot la limită în favoarea lui Alexandr Stoianoglo. Fotografia momentului sugerează nu doar că Rusia nu și-a pierdut complet suflul, ci și că destui moldoveni rămași în țara lor nu sunt convinși că reformele din ultimii ani duc țara pe drumul cel bun. 

Maia Sandu și-a demonstrat abilitățile sale diplomatice și capacitatea de a-și împinge țara spre Uniunea Europeană, adesea împotriva opozanților din proximitatea ei. În schimb, candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al R. Moldova și-a construit un profil de victimă a reformelor făcute de guvernul pro-european, după ce a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului un proces împotriva statului moldovean legat nu neapărat de înlăturarea sa din funcție, ci de dreptul legitim de a contesta. Stoianoglo este trimis în judecată sub acuzația că a ajutat la modificarea unei legi pentru a pune în practică schema Landromatului rusesc – cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est.

Reformele pot fi compromise ușor de victimele colaterale. România a primit această lecție mai ales în al doilea mandat al președinției lui Băsescu, iar efectele nefaste se văd până astăzi în rețeaua foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. În multe feluri, experții români au jucat un rol important în schimbările sistemului juridic din Republica Moldova. De altfel, în toate domeniile au fost detașați specialiști de la București, majoritatea plătiți din bugetul statului român. Șefii instituțiilor din Republica Moldova vin periodic la București pentru a înțelege mai bine care ar fi cea mai bună rețetă a schimbărilor. În fond, intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este și un pariu al României, dar mica republică de dincolo de Prut nu poate fi integrată cu forța și cu votul diasporei. Rata sărăciei în Republica Moldova s-a majorat cu 4% în ultimii doi ani, fiecare al treilea copil trăiește în sărăcie absolută, tristețea oamenilor de dincolo de Prut vine din lipsa lor de perspective, după 30 de ani de tranziție în defavoarea lor. 

Al doilea mandat al Maiei Sandu dă Bucureștiului încă un răgaz pentru a-și redefini ajutorul, fiindcă o Moldovă stabilă și cu perspective de prosperitate înseamnă nu doar un loc mai puțin prielnic pentru ruși, ci și o poliță de asigurare pentru români.

Invazia rusă în Ucraina de acum doi ani a schimbat total paradigma relațiilor româno-moldovene. Războiul a reamintit nu doar de atrocitățile istorice ale Rusiei, ci și de distanța mare dintre Chișinău și Moscova. Așa că anul 2022 a fost anul în care România a devenit cel mai important partener economic al Republicii Moldova. La sfârșitul lui 2022, Republica Moldova ocupa deja locul al 3-lea în topul investițiilor românești în afară, cu aproape 400 de milioane de euro, față de 700 de milioane în Cipru (locul al 2-lea) și 740 de milioane în Olanda (primul loc). Investițiile private românești dincolo de Prut continuă să crească, iar guvernul de la București a anunțat în această primăvară un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro. Totuși, la București nu există încă un plan pe termen mediu de dezvoltare a R. Moldova. Nu există în cadrul guvernului român un grup de specialiști în dezvoltare care să facă o strategie serioasă pentru Republica Moldova, care să știe ce trebuie făcut în așa fel încât traseul acestei țări spre democrație și spre Europa să devină ireversibil. 

Rusia nu mai contează în economia R. Moldova, 33% din exporturi vin în România, 16% merg spre Ucraina și abia 4% se îndreaptă spre Rusia. Investițiile se văd mai puțin, dar oamenii de afaceri ruși au rămas puternici: controlează zone importante și își continuă schemele de joncțiune cu Transnistria. 

Dacă România vrea să protejeze Republica Moldova de influența rusă, trebuie să gândească strategic și mai ales să dezvolte arterele de transport. Cea mai așteptată autostradă dincolo și dincoace de Prut este A8, Autostrada Unirii care face legătura în Ungheni-Iași-Pașcani – Târgu Mureș. Acest drum care duce spre Vest ar putea fi mai important pentru mulți decât Autostrada7 București-Ploiești-Suceava, care va deveni axa Nord-Sud. Prosperitatea în R. Moldova vine prin legături cu Europa și prin investiții mari. Niciunul dintre candidații la președinția României nu are planuri concrete pentru Republica Moldova, niciunul  nu are în minte o mare investiție comună româno-moldoveană ca garanție a rămânerii acestei mici republici în zona de influență occidentală. Tristețea moldovenilor e alimentată prea mult de indiferența liderilor români.