Opinie: Rusia a eșuat în a face Moldova neatractivă în UE

De peste trei decenii Kremlinul reușește să țină Moldova în incertitudine și sărăcie prin șantaj energetic și separatism. Mereu a reușit să-și propulseze agenții locali, ambalați politic, în fruntea țării. Prin ei, Rusia a făcut tot posibilul ca Moldova să fie neatractivă pentru UE timp de peste 30 de ani. Până în 2021, guvernările pro-Kremlin și falșii pro-europeni corupți au blocat orice reformă cerută de UE lăsând țara la discreția Moscovei contra mită. Abia în 2022, în plină criză economică, generată de războiul Rusiei contra Ucrainei, Chișinăul a renunțat la gazul rusesc , debranșându-se astfel de la principala pârghie de șantaj a Rusiei. Acum sunt în toi lucrările la două linii electrice care vor conecta sistemul energetic al Republicii Moldova la cel al UE (prin intermediul României). Astfel, până la sfârșitul anului 2025, Chișinăul nu va mai fi dependent nici de curentul electric produs la Centrala de la Cuciurgan, subordonată regimului separatist pro-rus de la Tiraspol.

Războiul lui Putin a făcut Transnistria dependentă de Chișinău

De peste 32 de ani, Rusia pompează gaz gratis în regiunea transnistreană a Republicii Moldova (Transnistria), ocupată militar de Rusia (11% din teritoriu) ca urmare a războiului moldo-rus din 1992, doar pentru ca, prin intermediul Transnistriei, să blocheze apropierea Moldovei de UE. Acest efort a costat Rusia până în prezent 10 miliarde de dolari – costul gazelor livrate gratis în Transnistria pentru a menține regimul separatist pro-rus de acolo pe linia de plutire. Din 1 ianuarie 2025, Ucraina va sista însă tranzitul de gaze rusești către Transnistria, iar regiunea separatistă se va pomeni, economic, dependentă 100% de Chișinău. Ministrul moldovean al Energiei susține că Chișinăul nu va admite o criză umanitară în regiunea transnistreană , dar a sugerat că ajutorul Chișinăului va fi condiționat politic prin măsuri concrete ce ar conduce la lichidarea separatismului și reintegrarea țării.

Pe 22 aprilie 2002, în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o în Parlamentului Republicii Moldova, președintele de atunci al Dumei de Stat a Rusiei, Ghennadii Selezniov, a recunoscut tranșant că „Rusia a declanșat războiul din Transnistria pentru a opri unirea Moldovei cu România”. Altfel spus, Rusia a recurs inclusiv la gesturi extreme pentru a-și menține controlul asupra Republicii Moldova în ultimii 30 de ani. Dar situația s-a schimbat după ce armata lui Putin a invadat Ucraina în februarie 2022. Ucraina a închis cu tancuri segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, pentru a nu fi atacată și de armata rusă din Transnistria. Enclava separatistă s-a pomenit izolată, dependentă 100% de Chișinău. 70% din exporturile transnistrene ajung pe piața UE în baza Acordului de Liber Schimb semnat de Guvernul moldovean cu UE.

Moldova nu mai are timp – este următoarea după Ucraina în calea agresiunii ruse

În spatele rezistenței Ucrainei, guvernarea pro-europeană de la Chișinău se grăbește să pună Moldova la adăpostul UE. În martie 2022 (la scurt timp după invazia Rusiei asupra Ucrainei), președinta Maia Sandu a semnat cererea de aderare a Moldovei la UE . În iunie 2023, Moldova a devenit stat candidat pentru aderare la UE . În decembrie 2023, UE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Moldova. Procesul de negocieri pe capitole deja a început, iar săptămâna aceasta UE s-a angajat să investească în modernizarea Moldovei 1,8 miliarde de euro  „pentru a accelera semnificativ reformele și investițiile într-un termen relativ scurt”.

„Moldova nu mai are timp de pierdut! Dacă va cădea Ucraina, noi suntem următorii. Ne desprindem definitiv de Rusia agresivă! Rusia vrea să poată folosi Moldova contra Ucrainei! Ținta lor nu este ca eu să eșuez - ținta lor este ca Moldova să eșueze”. Sunt mesajele pe care președinta actuală, Maia Sandu, le transmite cetățenilor moldoveni și partenerilor externi ai Moldovei. Maia Sandu este cea care a inițiat referendumul pentru aderarea Moldovei la UE din 20 octombrie și principalul candidat la alegerile prezidențiale. Este atacată atât de contracandidații pro-ruși, cât și de cei care se declară pro-europeni. Rusia are candidați pe toate segmentele geopolitice, inclusiv falși pro-europeni, pentru a-i dispersa electoratul Maiei Sandu.

Rusia trimite bani murdari în Moldova ca să compromită imaginea UE

Totuși, sondajele de până acum arată că victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale este aproape certă, doar că vor fi două tururi de scrutin . Ținta reală a Rusiei este compromiterea referendumului constituțional și pregătirea partidelor loiale Kremlinului pentru alegerile parlamentare din 2025 din Moldova. Maia Sandu și-a asumat aderarea Moldovei la UE până în 2030, iar Rusia vrea să propulseze în Parlamentul moldovean care va rezulta din alegerile din 2025 o majoritate pro-rusă, care să-i blocheze inițiativele (după realegere) și, astfel, parcursul european al țării.

Deoarece nu a reușit să facă Moldova neatractivă pentru UE, Rusia depune acum eforturi incredibile ca să discrediteze UE în Moldova. Prin propagandă, falsuri și bani murdari. Politicienii pro-ruși, propagandiștii și unii preoți supuși Patriarhiei Ruse recurg la falsuri aberante precum schimbarea sexului copiilor moldoveni după aderarea la UE. Sperietorile cu războiul și falsurile despre distrugerea statalității după aderare și acapararea pieței locale de către europeni au devenit rutină. Zilnic, în ultimele luni, Poliția moldovenească ridică sume uriașe de bani trimise de Rusia pentru finanțarea partidelor-satelit din Moldova. Structurile de securitate din Moldova au identificat inclusiv o rețea de 130.000 de activiști pro-ruși care au primit (cumulativ) milioane de dolari pe carduri rusești pentru a participa la destabilizări post-electorale în Moldova.

Actorii lui Șor, demascați și scoși la înaintare

Campania Kremlinului ar fi coordonată de la Moscova de oligarhul condamnat în Republica Moldova, Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze autorităților moldovene . Acesta a fost condamnat în lipsă în dosarul jafului bancar de 1 miliard de dolari în 2014. Atât Șor, cât și acoliții săi cercetați penal în Moldova se află pe listele de sancțiuni ale SUA și UE. În iunie 2023, partidul Șor a fost interzis în Republica Moldova , fiind considerat o grupare criminală. Oligarhul fugar și-a clonat însă partidul scos în afara legii. Candidații la președinție asumați oficial de partidele-clonă ale lui Ilan Șor au fost blocați de autoritatea electorală, dar în cursa electorală au fost înregistrați câțiva candidați despre care s-a aflat ulterior că ar fi ghidați politic și finanțați de Șor.

Și chiar dacă nu au șanse la prezidențiale, aceștia rămân în cursă pentru a o blama pe Maia Sandu și a discredita sincronizat referendumul pro-UE în timpul dezbaterilor electorale la TV. 15 partide s-au înregistrat pentru a face agitație electorală în campania vizând referendumul constituțional din 20 octombrie. Buletinul de vot pentru referendum va conține o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două posibile răspunsuri: „Da” sau „Nu”. Din cele 15 partide înregistrate, 13 pretind că fac agitație pentru opțiunea „Da”, iar două – pentru „Nu”. Principalul partid de opoziție, cel al socialiștilor (PSRM), boicotează referendumul. La fel și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei condus de ex-premierul Ion Chicu – unul dintre candidații la alegerile prezidențiale. Chicu a fost ministru al finanțelor în perioada statului capturat (până în 2019) de oligarhul Vladimir Plahotniuc – acesta din urmă și el fugar și figurant în listele de sancțiuni internaționale.

Cu opțiunea „Nu” pentru referendum s-au înregistrat la Comisia Electorală Centrală două partide: Partidul Comuniștilor al ex-președintelui Vladimir Voronin și Partidul „Renaștere” – una dintre formațiunile asociate oligarhului fugar Ilan Șor. Comuniștii cred că referendumul ar „profana Constituția”, iar aliații lui Șor se opun deschis aderării Moldovei la UE și vor o apropiere de Rusia. Au mai încercat să acceadă în campania electorală partidul „Victoria” și partidul „Șansă” – ambele clone ale partidului interzis „Șor”, dar au fost blocate de autoritatea electorală.

Contra modificării Constituției se pronunță și fosta guvernatoare a Autonomiei Găgăuze (parte a Republicii Moldova), Irina Vlah, care candidează la prezidențiale. Anterior ea a câștigat alegerile în sudul țării cu sloganul „Împreună cu Rusia!”.

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, (care s-a declarant anterior fan al lui Lukașenko) creditat la prezidențiale, în unul dintre sondaje, cu șanse pentru poziția a doua (după Maia Sandu), se opune și el referendumului pro-UE. El a numit acest exercițiu electoral „inutil” și „truc electoral” al Maiei Sandu.