Opinie: CCR nu vrea informațiile de la CSAT?

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru luni decizia de confirmare a primului tur și eventualitatea anulării rezultatelor prezidențialelor care i-au împins pe Călin Georgescu și Elena Lasconi în turul al doilea. Niciunul dintre partidele mari nu a depus contestație după primul tur de scrutin. Toate amânările au loc la cererea candidatului Cristian Terheș, fost PSD și fost AUR. Curtea a dispus acum trei zile renumărarea totală a voturilor, o soluție extremă pe care judecătorii nu au motivat-o încă și care potrivit experților s-a luat în ultimii 20 de ani doar în Afganistan. Până luni se așteaptă rezultatul renumărării, care se face fără observatori independenți și în condiții de opacitate totală. Dacă se observă mici nepotriviri la renumărare, se poate considera că sunt greșeli umane, dar dacă se demonstrează o fraudă atunci potrivit Legii 370/2004, scrutinul se anulează. 

Cei 9 judecători ai Curții Constituționale nu iau în considerare și faptul că în campania electorală au fost implicați actori străini, după cum a rezultat în urma ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de joi. Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea primului tur al alegerilor, precizează un comunicat al CSAT. Cu toate acestea, potrivit unor surse demne de încredere, la CSAT nu s-ar fi înregistrat nicio solicitare din partea judecătorilor constituționali prin care aceștia să ceară informațiile despre atacuri și imixtiuni care au fost prezentate de serviciile secrete, reprezentanților Consiliului Suprem de Apărare a Țării. 

În schimb, în marile capitale occidentale liderii serviciilor de informații vorbesc despre pericolul războiului hibrid extins de Rusia în statele NATO. Nu e nominalizată România, dar în mod evident că atunci când se referă la influența tot mai mare a Moscovei în statele europene, analizează ceea ce se întâmplă aici. E studiu de caz pentru toate serviciile NATO. Premierul Vikor Orban a spus-o direct, că laboratorul în care s-a transformat România e o lecție de învățat pentru Ungaria. Nu e clar, însă, dacă Bucureștiul înțelege ce i se întâmplă și dacă da, ce face mai departe.

Zilele trecute doi bulgari rezidenți în Marea Britanie au recunoscut că au spionat pentru Rusia într-un proces care se află încă la început, dar în care e implicat un grup mai mare: acuzații au desfășurat activităţi de supraveghere, au folosit identităţi false, au implementat tehnologii avansate şi au făcut rapoarte detaliate în schimbul unor sume mari de bani. Dincolo de acest proces, ieri șeful spionajului britanic, Richard Moore a declarat la Paris că a descoperit recent „o campanie uluitor de îndrăzneaţă de sabotaj rusesc în Europa”, care vine în paralel cu amenințările lui Vladimir Putin de folosire  „a sabiei nucleare pentru a semăna teama cu privire la consecinţele ajutării Ucrainei". Discursul directorului MI6 a părut să încerce să aducă la același numitor comun „aliații europeni șovăitori” și „scepticii noii administrații americane” pentru susținerea pe mai departe a Ucrainei, după cum notează Reurers.

NATO şi serviciile de informaţii occidentale au arătat de mai multe ori că Rusia se află în spatele unui număr tot mai mare de activităţi ostile în zona euroatlantică. Luna trecută, Serviciul de securitate internă de la Londra, MI5 a acuzat serviciile militare ruse că încearcă să provoace haos în Marea Britanie și în general în Europa. Surse din apropierea serviciilor de informaţii americane au declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că Rusia ar putea să îşi extindă campania de sabotaj ce vizează ţinte europene pentru a creşte presiunea asupra Occidentului de a renunța la sprijinirea Kievului. Tot în această săptămână, șeful spionajului german, Bruno Kahl, a spus că se intensifică atacurile hibride ale Rusiei asupra Germaniei și a statelor NATO pentru a testa Alianța și pentru a influența inclusiv alegerile generale din Germania, programate pentru luna februarie. Directorul BND a adăugat că a fost deja observată „implicarea Rusiei în procesul de formare a opiniei politice” în alegerile desfăşurate la nivel de landuri în acest an, unde partidul parţial extremist AfD sau Alianța Sarah Wagenknecht au ocupat locuri fruntașe și despre care se știe că întrețin legături strânse cu Rusia.

În România, unde implicarea rușilor și chinezilor în alegeri a fost menționată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, niciun șef de serviciu secret nu a ieșit să ne spună exact cât de gravă e situația, Curtea Constituțională nu e interesată de informațiile dure care ar fi putut schimba cursul votului, iar CSAT nu trimite datele importante către judecătorii constituționali pentru a-i obliga să țină cont de ele. Dacă aceste informații sunt atât de grave poate ar trebui reluat tot jocul de la capăt, cu tot cu campania electorală, dar dacă ele nu demonstrează rolul Beijingului și Moscovei în propulsarea extremistului Călin Georgescu, liderii comunității autohtone de informații ar trebui să vină să spună. Tăcerea lor este la fel de suspectă ca intrarea lui Georgescu în turul al doilea al prezidențialelor.