Opel - poveste fără sfârşit
25 noiembrie 2009Premierii celor patru landuri germane care au fabrici Opel - Renania de Nord-Vestfalia, Renania Palatinat, Hessa şi Turingia - se arată din nou deosebit de preocupaţi de soarta angajaţilor şi promit să facă totul pentru a păstra locurile de muncă.
Care sunt promisiunile făcute de reprezentanţii politici ai landurilor germane managerului interimar al Opel nu se ştie nici până astăzi cu exactitate, dar nu este greu de ghicit: bani. Bani în schimbul menţinerii locuri de muncă.
Până în prezent, strategia a dat parţial roade. Nick Reilly a promis că GM nu va închide niciuna din fabricile Opel din Germania. În acelaşi timp însă, managerul interimar a atras atenţia că la nivel european vor fi disponibilizate aproximativ 9.500 de persoane. Ceea ce însă nu surprinde pe nimeni. Producătorul de subansamble auto, concernul canadiano-austriac Magna, care dorise să achiziţioneze Opel, avansase cam aceeaşi cifră.
Reamintim că Magna fusese cumpărătorul favorizat de politicienii germani, dar contractul de vânzare-cumpărare dintre GM şi Magna nu s-a mai semnat. Prima reacţie a guvernului de la Berlin: General Motors trebuie să ramburseze de urgenţă subvenţiile primite pentru salvarea Opel, în valoare totală de 1,5 miliarde de dolari. Concernul american a returnat între timp toţi banii iar guvernul de la Berlin a anunţat că Opel nu a costat contribuabilul niciun cent.
Dar, privind spre viitor, se poate ca General Motors să solicite din nou ajutor din partea statului german pentru a salva Opel. Este greu de crezut că GM, care încă mai face pierderi şi mai are mult până să revină pe linia de plutire, poate să suporte singur costurile de miliarde pentru restructurarea firmei germane.
Totuşi, trebuie ţinut cont şi de faptul că restructurarea Opel este strict necesară iar împiedicarea ei prin subvenţii de la buget ar fi o greşeală fatală. Păstrarea locurilor de muncă prin subvenţii poate fi la îndemână. Pe termen lung însă, o asemenea strategie nu ajută cu nimic.
Industria automobilelor produce de ani de zile mult mai mult decât poate vinde. De aceea optimizarea structurilor de producţie se impune. Oferta trebuie adaptată cererii, chiar dacă este dureros.
Autor: Henrik Böhme/ M.P.
Redactor: Ioachim Alexandru