Olimpiada, un teren de luptă politică

Ana Bărbosu a terminat concursul de gimnastică, proba de la sol, pe locul 4, ratând obținerea unei medalii de bronz după ce gimnasta Jordan Chiles din SUA a depus o contestație care i-a fost acceptată, mărindu-i nota inițială. Episodul a generat o nouă furie naționalistă și anti americană pe rețelele sociale. 

În luna iulie 2021, exact în ziua în care avea loc deschiderea olimpiadei de la Tokyo, George Simion posta pe pagina sa de Facebook un video. Pe parcursul timpului clipul a strâns peste un milion de vizualizări, dar a mai făcut ceva, a creat o tendință care s-a păstrat și trei ani mai târziu la olimpiada de la Paris.

Video-ul respectiv e un fragment din transmisiunea televizată a ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice din Los Angeles, 1984.

„Sportul românesc-încotro? A început olimpiada de la Tokyo, dar ultimii 30 de ani au dus la distrugerea sportului de performanță (și de masă) în țară. Locul 2 la medalii în 1984 (Los Angeles). În 2021 oare cum va fi?”, scria George Simion la vremea respectivă.

Interogația nostalgică a creat un val de postări și distribuiri în care se deplânge prăbușirea sportului românesc, dar se aduc și laude regimului comunist pentru grija pe care o avea față de sportivi și de sport.

Mulți dintre nostalgicii după perioada comunistă și Nicolae Ceaușescu ar fi surprinși dacă ar afla că performanța românilor la Olimpiada de la Sydney, Australia, din anul 2000, e cel puțin la fel de glorioasă ca aceea din SUA, dacă nu chiar mai valoroasă datorită contextului istoric.

Recordul de la Los Angeles

Delegația României a obținut la Los Angeles, în 1984, un număr de 53 de medalii: 20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz.

Țara noastră a ocupat locul doi în clasamentul pe națiuni în funcție de titlurile olimpice (medaliile de aur), după SUA (83), și pe locul trei la numărul total de medalii, după SUA (174) și Republica Federală a Germaniei (59).

Presate de Uniunea Sovietică, 19 țări au boicotat olimpiada din Los Angeles, ca reacție la faptul că în 1980 SUA alături de alte 59 de state nu au participat la Jocurile Olimpice de la Moscova, din cauza faptului că URSS a invadat Afganistanul. România a participat și la olimpiada din URSS, unde a obținut 25 de medalii: 6 de aur, 6 de argint și 13 de bronz.

La ediția din 1980 a fost și un scandal la gimnastică unde mai mulți membri ai delegației României, dar și comentatorul sportiv Cristian Țopescu (1937-2018) au acuzat oficialii sovietici că au nedreptățit-o pe Nadia Comăneci, neacordându-i titlul de campioană la individual compus. 

Performanța olimpică în „epoca de aur” și după

Deși sportul era un vehicul extrem de important pentru Nicolae Ceaușescu, acesta urmărind să obțină validarea regimului său dictatorial și prin acest mod, nu se poate spune că țara noastră a fost o forță olimpică în acea perioadă, episodul din SUA fiind o excepție.

În perioada 1965 - 1989 (șase ediții olimpice), în care România a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, sportivii au obținut un număr de 160 de medalii, dintre care 44 de aur.

După 1989, la nouă ediții, România a obținut 113 medalii, dintre care 38 de aur.

Din aceste cifre, se poate observa că după prăbușirea comunismului sportivii din țara noastră, în ciuda greutăților de tot felul, a crizei economice prelungite, a perioadei de tranziție și a lipsei investițiilor în infrastructură s-au comportat mai mult decât onorabil.

Cifrele arată și că performanța olimpică are legătură, pe lângă crearea unor condiții optime de antrenament, cu sistemul de selecție și metodele de pregătire.

Degeaba ai stadioane, săli și bazine dacă nu ai jucători, antrenori și metode să crești performanța.

Citiți articolul integral AICI.