Nomenclatorul crimei organizate

Infracțiunea de contrabandă a fost introdusă abia în 2020 în Strategia Națională de Apărare a țării împreună cu spălarea de bani și evaziunea fiscală. Până atunci, dincolo de pedepsele aplicate traficanților, aceste infracțiuni nu erau considerate amenințări la adresa securității naționale. Contrabanda cu țigări aduce anual infractorilor profituri de milioane de euro. Anul trecut au fost confiscate țigări în valoare de peste 15 milioane de euro, însă e greu de estimat câte transporturi ilegale au trecut pe sub nasul vameșilor, sau, în unele cazuri, cu complicitatea acestora.

Pe lângă contrabanda cu țigări a luat amploare contrabanda cu mașini și mai ales cu echipamente de protecție și medicamente contrafăcute în cei doi ani de pandemie. Numărul celor care au murit din cauză că au folosit produse farmaceutice contrafăcute nu poate fi estimat.

„Mica“ evaziune fiscală de 50.000 de euro

În 2021, parlamentul a modificat o lege din 2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Pedepsele sunt de la 2 la 15 ani, în funcție de natura și gravitatea faptei. Noutatea este că cei care comit asemenea infracțiuni pot scăpa de închisoare dacă achită prejudiciul integral, până la o limită a acestuia stabilită de lege, în cursul urmăririi penale sau al judecății. Dacă suma fraudată nu depășește 100.000 de euro, „se poate aplica“ pedeapsa cu amendă. Dacă suma fraudată este de până la 50.000 de euro, „se aplică“ pedeapsa cu amendă.

Așadar, în primul caz rămâne posibilitatea ca instanța de judecată să dispună o pedeapsă cu închisoare și recuperarea prejudiciului. Însă în al doilea caz, dacă infractorul restituie banii fraudați, el va scăpa obligatoriu de închisoare, plătind doar o amendă stabilită de instanța de judecată.

Raționamentul majorității parlamentare, care a modificat legea din 2005, pare a fi acela de a astupa din găurile încasărilor la bugetul public. Aceasta, în condițiile în care, potrivit Comisiei Europene, România este pe primul loc în UE la pierderile fiscale, în special din TVA, cu un procent de 34,9% în 2019.

Mă tem că noile norme vor încuraja evaziunea fiscală, mai ales „mica“ evaziune de până la 50.000 de euro. Furtul de la 1 la 50.000 de euro e la liber. „Mă prinde, dau banii înapoi și plătesc o amendă, nu mă prinde, rămân basma curată.“ Câți evazioniști se încadrează între aceste limite? Mii și mii, mai ales dintre așa-numiții „mici întreprinzători“.

Nu relaxarea pedepselor pentru evaziune fiscală poate atrage mai mulți bani la buget, ci relaxarea fiscală. În plus, această restitutio in integrum a furtului prin care făptașii scapă de închisoare atrage după sine tot mai multe cazuri de corupție. Trecerea cu vederea de către organele fiscale a unui singur euro care depășește limita impusă de lege poate face diferența dintre închisoare și libertate. E așa de greu să jonglezi cu un singur euro în lumea noastră coruptă? E, desigur, o întrebare retorică.

Un proiect de lege care extinde lista amenințărilor la siguranța națională se află în dezbaterea coaliției de guvernare, urmând să fie depus în parlament. Proiectul face parte dintr-un pachet care cuprinde o serie de alte proiecte legislative privind securitatea națională și care includ extinderea competențelor serviciilor de informații, în special a competențelor SRI.

Printre acestea, informațiile obținute de SRI în mod legal, anume în baza mandatelor pe siguranță națională, vor putea fi din nou folosite ca probe în procesele penale, procedură care a fost interzisă de Curtea Constituțională în ultimul mandat al Laurei Codruța Kovesi în fruntea DNA.

Includerea criminalității organizate în corpul amenințărilor la securitatea națională este principala prevedere a proiectului de lege al coaliției. Ca în multe alte cazuri, puterea politică din România este mânată de la spate de comandamentele Uniunii Europene. În mai anul trecut, UE a adoptat prioritățile pentru următorii patru ani privind prevenirea și combaterea criminalității internaționale organizate. Aceasta, în contextul în care în 2019 veniturile provenite din această infracțiune au reprezentat 1% din PIB-ul Uniunii Europene, adică 139 de miliarde de euro.

Traficul de droguri reprezintă 38% din totalul infracțiunilor asimilate crimei organizate, profiturile rețelelor transfrontaliere fiind estimate la peste 30 de miliarde de euro anual.

Cea mai răspândită formă de trafic în țările UE este exploatarea sexuală, urmată de exploatarea prin muncă, criminalitatea forțată, cerșetoria forțată și căsătoriile forțate. Exploatarea sexuală online a copiilor a crescut de la an la an și s-a intensificat în timpul pandemiei de COVID-19.

Introducerea ilegală de migranți pe rutele maritime care duc în UE a adus profituri călăuzelor în 2019 de peste 200 de milioane de euro. Mii de migranți și-au pierdut viața în încercarea de a ajunge în Europa.

Toate acestea se pare că au fost bloc notes-ul actualei coaliții care a stat la baza includerii criminalității organizate în lista infracțiunilor care pun în pericol securitatea națională.