Noi sancţiuni împotriva Siriei

Consiliul UE a decis să îngheţe activele bancare şi să refuze acordarea vizelor de intrare în UE în cazul mai multor miniştri sirieni, implicaţi în cazuri de lezare a drepturilor omului. În total au fost îngheţate activele a o sută de persoane şi 38 de organizaţii apropiate preşedintelui Bashar al-Assad.

În acelaşi timp, vor fi îngheţate şi activele din UE ale Băncii Centrale a Siriei. Comerţul cu aur, alte metale preţioase şi diamante nu va mai fi autorizat, iar cursele cargo ale operatorilor sirieni nu vor mai avea acces pe aeroporturile din UE, cu excepţia celor mixte (călători şi cargo).

Pe de altă parte, dacă în Siria ar demara un proces de democratizare, UE ar fi dispusă să acorde sprijin financiar şi economic. Principala condiţie: dispariţia din peisajul politic a preşedintelui al-Assad.

Critici la adresa noii Constituţii

Miniştrii europeni de externe au criticat aspru şi referendumul privind noua Constituţie, organizat în Siria duminică, 26 februarie. Cu toate că monopolul de putere al partidului Baath, aflat la conducere, a fost desfiinţat, atribuţiile preşedintelui nu au fost restrânse.

Şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, a vorbit despre o "farsă", în timp ce omologul său austriac, Michael Spindelegger, s-a exprimat în următorii termeni: "Nu poţi, pe de o parte, spune că toată lumea are drept de co-decizie, iar pe de alta să ucizi zilnic oameni".

Ca şi până acum, UE sprijină Naţiunile Unite în chestiunea Siriei, chiar dacă Rusia şi China se opun, de luni de zile, rezoluţiei care condamnă represiunile din această ţară.

Indirect, înaltul reprezentant pentru politică externă şi de securitate al UE, Catherine Ashton, a afirmat că aceste două state sunt răspunzătoare pentru baia de sânge siriană, în care au pierit mii de oameni: "Membrii Consiliului de Securitate ar trebui să-şi asume răspunderea acestei tragedii cumplite. Iar câtă vreme nu există consens, lui Assad i se transmite un semnal greşit".

UE, care a recunoscut legitimitatea Consiliului Naţional Sirian, intenţionează să intensifice contactele cu opoziţia de la Damasc, despre a cărei fragmentare a vorbit ministrul belgian Didier Reynders. "Am lansat un apel privind crearea unei platforme comune a forţelor din opoziţie. Este imposibil să recunoşti un singur grup şi este de datoria Ligii Arabe să reuşească să creeze o platformă unică a opoziţiei", a afirmat Reynders.

Spre deosebire de Libia, ţară în care, în cele din urmă, opoziţia şi-a unit forţele, în Siria o intervenţie militară nu intră în discuţie - crede ministrul suedez al afacerilor externe, Carl Bildt: "Situaţia e mult mai complicată decât pare. Siria este o ţară mai complexă şi mai importantă ca Libia. Siria este parte a Levantului...În plus, trebuie să ţinem seama şi de diversitatea societăţii siriene".

Prea multe arme în Siria

Anumiţi occidentali susţin aprovizionarea cu arme a opoziţiei de la Damasc. Majoritatea Consiliului European, în frunte cu preşedintele şi - în acelaşi timp - şeful diplomaţiei daneze, Villy Sövndal, respinge însă propunerea. "Nu există o soluţie militară pentru acest conflict. Nu este cazul să trimitem arme în regiune. Oricum, una dintre probleme ar fi că şi aşa au prea multe arme acolo".

De asemenea, ministrul olandez de externe, Uri Rosenthal, este de părere că în Siria s-ar putea interveni cel mult cu trupe de menţinere a păcii. "(...) Dar menţinerea păcii înseamnă, mai întâi, reinstaurea liniştii. Prioritatea noastră este încetarea violenţelor şi, în paralel, mesajul privind retragerea preşedintelui Assad".

Dar până la împlinirea acestor deziderate, Europa se bazează, mai degrabă, pe tehnica paşilor mărunţi: sancţiuni, suport diplomatic pentru opoziţia siriană, ajutor umanitar şi eforturile de a convinge Rusia şi China să nu se mai opună rezoluţiei ONU privind criza din Siria.

În contextul violenţelor sângeroase din regiune, demersurile europenilor par pasive şi slăbuţe. Însă, în clipa de faţă, UE nu are alternative.

Autori: Christoph Hasselbach, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu