"Modelul norvegian" pentru Balcanii de Vest?

"UE ar trebui să le ofere tuturor țărilor din Balcanii de Vest posibilitatea de a se alătura pieței unice, la fel ca Norvegia și Islanda", a scris recent Gerald Knaus, șef al Inițiativei Europene de Stabilitate, un thintank influent.

Knaus ar cam trebui să știe ce se coace la Bruxelles. El este cel considerat inventatorul acordului cu Turcia privind refugiații. A venit acum analistul cu o idee bună pentru Balcanii de Vest?

Noul "moment zero"

Nu puțini sunt cei care cred că întregul proces european de extindere a eșuat definitiv. La jumătatea lui octombrie, președintele Franţei, Emmanuel Macron a blocat demararea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Mai întâi o reformă de amploare în UE, abia după dacă mai vorbim de extindere, se tot aude de câteva luni de la Palatul Élysée.

Macron ar fi fost un fel de matador, potrivit lui Gerald Knaus: el ar fi dat doar lovitura de grație unui proces de extindere ucis încetul cu încetul ani la rând de personalități de rang mai mic.

Serbia și Muntenegru poartă deja de mai mulți ani negocieri de aderare, dar lucrurile avansează anevoios, Albania și Macedonia au "statut de țări candidate", Bosnia și Kosovo nici măcar atât. În toate aceste țări, elitele conducătoare sunt acuzate de corupție, nepotism și acapararea controlului mediatic.

"Ne aflăm acum într-un anume moment zero", spune Andreas Ernst, corespondent de mult timp la Belgrad al cotidianului elvețian NZZ. Veto-ul exprimat de Macron are avantajul că scoate la iveală "falsitatea" din relația dintre UE și statele balcanice.

"În ultimii 10 ani, UE s-a comportat aparent ca și cum ar fi avut cu adevărat interesul de a integra aceste țări. Iar conducerile acestor țări s-au comportat ca și cum ar fi fost cu adevărat interesate să aplice reformele necesare aderării la UE", analizează Ernst în dialog cu DW.

Acest joc s-ar fi terminat acum. "Acum este nevoie de o ofertă nouă, de una bună", crede jurnalistul.

Mai bine vrabia din mână?

Parisul și Berlinul ar lucra deja la un nou model de integrare, a scris ziarul Večernje Novosti din Belgrad, citând surse diplomatice. Planul ar urma să fie gata până la următorul summit UE-Balcanii de Vest din mai.

Este de vorba de o "Integrare Light", de un "parteneriat privilegiat" cu cele șase țări sau chiar de un "model norvegian". Țara nordică este inclusă în spațiul economic unic european, la fel ca Islanda și Liechtenstein, apartenență care facilitează schimburile economice libere.

"Pașaportul kosovar ar avea aceeași valoare în spațiul economic unic european precum cel norvegian, iar Șlibovița sârbească ar avea acces pe piața europeană la fel ca brandy-ul elvețian", a scris într-un comentariu cunoscutul publicist și politician din Kosovo, Veton Surroi. "Investitorii belgieni s-ar bucura de aceeași siguranță juridică în Bosnia, Albania și Macedonia de Nord precum în Islanda."

Accesul la spațiul economic comunitar ar fi un aspect substanțial, crede și expertul în Balcani, Andreas Ernst. "Nu este defel un model neavantajos."

Dar mulți oameni din regiune consideră că "modelul norvegian" ar fi doar un înlocuitor deplorabil al unei aderări complete la UE. Dezamăgirea față de poziția Parisului este imensă, nu doar în Balcani.

Germania a criticat în mod repetat faptul că Macron ar face de râs UE în turbulenta regiune balcanică, unde se amestecă deja economic și politic țări cu greutate precum Rusia, China, Turcia și statele din Golf.

Obiectivul strategic rămâne

Președintele sârb, Aleksandar Vučić, s-a folosit de o analogie fotbalistică: arbitrul ar fi schimbat regulile chiar în timpul jocului iar jucătorii trebui să-și modifice prin urmare tactica. "Intrarea în UE rămâne însă obiectivul nostru strategic", a declarat Vučić.

Colegul său macedonean Stevo Pendarovski, își dorește chiar un summit regional, prin care să fie eliminate toate "alternativele" la integrarea europeană.

"Nu mă simt lăsat cu ochii în soare de UE", susține Vladimir Pavićević. Politicianul liberal se pronunță demult pentru o politică pro-europeană, și asta în chiar două țări diferite: mai întâi a fost deputat în Parlamentul de la Belgrad, acum este șeful unui mic partid din Muntenegru.

"Nimeni din UE nu a spus că ni se va refuza aderarea, atunci când vom îndeplini toate condițiile", a spus Pavićević pentru DW. "Guvernanții din regiune vor doar să dea impresia că UE ar fi nedreaptă și să abată atenția de la propriile eșecuri în procesul de reformă."

Să fie oare tocmai din acest motiv atrăgător "modelul norvegian"? Astfel, politicienii din Balcanii de Vest și-ar aduce rapid țările pe o piață cu jumătate de miliard de oameni.

Macron ar obține astfel o victorie de etapă - extinderea clasică a UE nu ar mai fi un subiect de actualitate.