Moștenirea pragmatică a Angelei Merkel în Balcanii de Vest
6 iulie 2021
Așa-numitul Proces Berlin pentru Balcanii de Vest este fără îndoială una din cele mai importante inițiative germane de politică externă strâns asociate cu cancelara Angela Merkel, implicată personal în acest demers. La șapte ani de la demararea acestui proces și la finalul erei Merkel în politica germană și europeană, summitul pentru Balcanii de Vest s-a întors acolo de unde a pornit: austeritatea pragmatică a procesului, susținută și de Angela Merkel, s-a transformat într-o dezamăgire care domină demult atmosfera din țările Balcanilor de Vest atunci când vine vorba de așteptările de la Uniunea Europeană. Procesele de extindere a UE în aceste țări trenează de mulți ani, pe de o parte din cauza numeroaselor veto-uri și blocade venite de la Bruxelles, pe de altă parte și din cauză că aceste state vest-balcanice nu au făcut de fapt niciun progres substanțial.
Iar finalul erei Merkel ar putea însemna și sfârșitul implicării puternice a Germaniei (prin angajamentul personal al cancelarei de la Berlin) în favoarea acestor șase țări în interiorul UE și pentru a menține vie perspectiva aderării în țările vest-balcanice. Ar fi însă nu doar de dorit, ci chiar în interesul Germaniei și al UE ca Republica Federală să continue să sprijine, nu doar ca intermediar onest, ci cu toată puterea politicii sale externe, cooperarea regională și perspectiva europeană a Balcanilor de Vest.
Fără perspectivă reală de aderare?
Rezultatele Procesului Berlin sunt slabe, dacă, după șapte ani, ne-am aștepta la mari progrese în cooperarea regională din Balcanii de Vest. Practic, nu există progrese în reconcilierea regională și nici în recunoașterea politică bilaterală. Dar există multe succese concrete în chestiuni centrale, care servesc direct oamenilor din regiune și care pun bazele unei normalizări în Balcanii de Vest. Exemple ar fi proiectul comun pentru tineret Ryco, anularea taxelor de roaming la 1 iulie și pregătirile pentru crearea unei piețe comune regionale. Acest proiect, prevăzut a fi finalizat până în 2024, ar urma să permită funcționarea și în Balcanii de Vest a celor patru libertăți fundamentale din UE: libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalului.
O perspectivă mult mai realistă și cu șanse de viitor pentru regiune decât integrarea ei în UE. De altfel, în țările vest-balcanice, multă lume nu mai crede că UE vrea cu adevărat aderarea acestor state. Pentru că, și acolo unde sarcinile au fost îndeplinite, UE a refuzat să-și respecte promisiunile inițiale: procesul de aderare al Serbiei și Muntenegrului stagnează de ani buni, Macedonia de Nord și Albania încă nu au început negocierile de aderare, Kosovo este singurul stat din cele șase căruia încă i se refuză anularea vizelor de intrare în Uniune. Iar Bosnia-Herțegovina este, alături de Kosovo, încă foarte departe de orice perspectivă concretă de aderare.
UE nu își îndeplinește în prezent rolul de punct de reper și perspectivă pentru regiunea Balcanilor de Vest. Promisiunea de la Salonic nu a fost îndeplinită. Recent, cele șase țări s-au simțit lăsate de izbeliște când s-a pus problema aprovizionării cu vaccinuri anti-Covid. Alți mari jucători internaționali bat la ușa regiunii: Turcia, Rusia, China și chiar SUA.
Pași mici înainte în loc de mari progrese
Inițiativele precum Procesul Berlin sunt mai importante ca oricând, atât timp cât UE își pune singură bețe în roate prin blocade instituite unilateral de unele state membre. Aceste demersuri permit utilizarea unei politici a pașilor mici, mai eficientă decât eșecul de a obține mari progrese la nivel comunitar. Pașii mici în direcția corectă a cooperării regionale mai strânse ușurează viața locuitorilor din țările vest-balcanice și permit normalizarea relațiilor de vecinătate, acolo unde până acum a dominat delimitarea naționalistă.
Strălucirea UE pălește în Balcanii de Vest, dar ea poate fi înlocuită cu succes de angajamentul individual al unor țări și instituții incluse în Procesul Berlin. Toate partidele germane care au nominalizat candidați la funcția de cancelar federal la alegerile generale din septembrie sprijină oficial procesul de integrare în UE a Balcanilor de Vest. Este însă nevoie de mai mult pentru a depăși deziluzia din această regiune: prin pragmatism calculat, Angela Merkel a pus bazele unui format care trebuie acum continuat, înnoit și consolidat de noul guvern care va rezulta după alegerile din această toamnă din Germania.