Miza Ungariei pentru primirea României în Schengen

Austria blochează din nou aspirațiile Bulgariei și României de a fi primite în Spațiul de Liberă Circulație, ignorând nu doar stadiul îndeplinirii condițiilor cerute, ci și insistența Ungariei de a șterge granița care-i separă pe maghiarii din România de cei din Ungaria. Un vis care are legătură și cu proiectele federative dunărene ale elitelor de la Viena începutului de secol 20, dar și cu Imperiul Habsburgic, care a lăsat urme adânci în cultura și dezvoltarea urbană a Europei Centrale.

În orice caz, Budapesta, profund interesată de ridicarea graniței care desparte Ardealul de Ungaria, face presiuni pentru atingerea acestui deziderat până la sfârșitul anului, când se termină de altfel și președinția rotativă ungară. Pe măsură ce mandatul Budapestei în fruntea Uniunii Europene se apropie de sfârșit, sloganul Ungariei, „Make Europe Great Again”, se tot dezumflă. Ungaria nu a reușit să-și refacă imaginea, iar promisiunea aducerii României și Bulgariei în Spațiul de Liberă Circulație, cu tot cu frontierele terestre, e tot mai greu de îndeplinit. 

La întâlnirea de ieri a miniștrilor Internelor și Justiției din UE, Austria a blocat din nou România și Bulgaria. Cele două au intrat în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, dar pentru economia română și cea bulgară miza e ridicarea controalelor la frontierele terestre. Anual, România pierde cel puțin 10 miliarde de euro din cauza rămânerii țării în afara Spațiului Schengen, după cum estima fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru. Timpul de așteptare al camioanelor la granița României cu Ungaria și la cea cu Bulgaria pornește de la o oră și poate ajunge până la trei zile. În total, transportatorii au calculat că în fiecare an, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane de ore.

Președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene va repune pe agendă subiectul ridicării controalelor la frontierele terestre Schengen pentru Bulgaria și România pe 12 decembrie. Ministrul ungar de interne, Sandor Pinter, care prezidează reuniunile miniștrilor de resort, a declarat ieri că Bucureștiul și Sofia au îndeplinit toate criteriile tehnice necesare, dar a menționat în context și un raport al Comisiei Europene care arată că Spațiul Schengen „este supus unei presiuni migratorii semnificative”. Oficialul de la Budapesta a subliniat că întărirea securității frontierelor externe ale UE este foarte importantă pentru președinția ungară a UE și că Ungaria rămâne angajată „să asigure cât mai curând posibil aderarea deplină la Schengen a Bulgariei și României”. Ministrul de interne din Austria, Gerhard Karner, a subliniat condescendent că cele două state sunt pe drumul cel bun, dar nu la capătul lui, îndemnând părțile interesate spre „un optimism prudent”. 

Viena rămâne deci în opoziție cu celelalte state europene, care nu văd niciun pericol în primirea României și Bulgariei cu tot cu frontierele terestre. Suedeza Ylva Johansson, care ocupă încă fotoliul Afacerilor Interne în Comisia Europeană, a spus tot ieri că Bucureștiul și Sofia „au avut experienţe bune la frontierele aeriene” şi că „e timpul să ridicăm controalele şi la frontierele terestre”. Deși cele două state, singurele din UE care nu sunt cu adevărat în spațiul Schengen, au îndeplinit criteriile impuse de Bruxelles, apar mereu obstacole care le țin la ușă. Nici anul acesta nu a fost un an fast, fiindcă majoritatea statelor comunitare sunt foarte preocupate de Noul Pact privind migrația și azilul, care prevedere eliminarea decalajului dintre procedurile de azil și cele de returnare. Chiar zilele trecute, 17 state membre au cerut „o schimbare de paradigmă” în ceea ce privește migrația, în așa fel încât expulzările să se facă nu doar într-un mod demn, ci și rapid, iar deciziile de returnare să fie recunoscute reciproc în întreaga Europă. 

Actuala comisară europeană pentru Afaceri Interne, suedeza Ylva Johansson, care susține cu entuziasm deschiderea totală a ușilor Schengen pentru București și Sofia, își va încheia mandatul la finele anului. Succesorul său desemnat este actualul ministru austriac de Finanţe, Magnus Brunner, care își va lua în primire postul odată cu învestirea noii Comisii Europene, în decembrie sau ianuarie. Între timp, Ungaria declară pe toate canalele, oficiale și neoficiale, că va aduce România și Bulgaria în Schengen cu tot cu granițele terestre înainte de 1 ianuarie 2025. Nu e clar, deocamdată, cum ar putea reuși, dacă Viena își menține opoziția.