1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
CulturăRepublica Cehă

Milan Kundera: ușurătatea ființei ca lecție de istorie

12 iulie 2023

A încetat din viață unul dintre cei mai cunoscuți scriitori interziși de regimurile comuniste. Francezul de origine cehă Milan Kundera avea 94 de ani și și-a trăit ultimele decenii în exil, la Paris.

https://p.dw.com/p/4Tlwn
Milan Kundera
Milan Kundera a încetat din viaţăImagine: efe/epa/picture alliance

Romancierul, poetul, dramaturgul și eseistul de origine cehă Milan Kundera, care a cucerit lumea literară cu scrierile sale, a încetat din viață la 94 de ani, conform unei reprezentante a Bibliotecii din orașul său natal Brno, care poartă numele scriitorului. În comunicarea editorului francez al romancierului, Gallimard, care confirmă dispariția scriitorului, se vorbește despre „o prelungită suferință”.

Tânăr și rebel comunist proscris

Născut pe 1 aprilie 1929, între cele două Războaie Mondiale, într-o familie din elita republicii președintelui Thomas Masaryk, Kundera a cochetat din tinerețe cu mișcarea comunistă dar a ajuns să fie expulzat din partid în doar doi ani, pe vremea instaurării a ceea ce se numea „democrație populară”, acuzat fiind de „gândire ostilă și individualism”. Pe vremea aceea începuse studii muzicale și de literatură la Academia de Film și Dramaturgia, inspirat în bună măsură de tatăl său, un valoros pianist și rector al conservatorului din Brno.

A debutat cu poezie, în 1953, și pentru că versurile sale aveau respirau realism socialist, a avut parte și de șansa unei noi încercări de a se alătura partidului. Și aceasta s-a soldat, la fel, cu o excludere din rândul tovarășilor - dar și de pe băncile universitare.

Avea să devină persona non grata alături de ceilalți intelectuali care au criticat vehement reprimarea cu tancurile sovietice a Primăverii de la Praga din 1968. Dat afară din asociația scriitorilor pentru că promova reformarea comunismului, interzis din repertoriul teatrelor pragheze și din planurile editurilor, cu dreptul de a preda la Academia de Film suspendat, a plecat din fosta Cehoslovacie în 1975, rămânând și fără cetățenia țării natale, retrasă de autoritățile comuniste în 1979 din cauza unui volum în care critica regimul de la Praga.

Despărțirea definitivă: „Mi-am luat Praga cu mine”

Milan Kundera în 1973
Milan Kundera în 1973, în PragaImagine: AFP/Getty Images

S-a stabilit în Franța și a primit cetățenia în 1981. A predat la Rennes și, mai apoi, la Paris și a devenit unul dintre cei mai apreciați autori ai secolului 20. Printre titlurile de succes se numără romanele „Gluma”, „Viața e în altă parte” sau „Cartea râsului și a uitării” (cea care l-a privat de cetățenia cehoslovacă, pentru că, emigrat fiind, nu a mai putut fi aruncat în spatele gratiilor).

După Revoluția de Catifea și căderea Cortinei de Fier, în 1989, Kundera nu s-a întors să trăiască în țara sa, nici măcar după ce în 2019 i-a fost reconferită cetățenia cehă. „Nu am în mine acest vis al întoarcerii”, a explicat romancierul, într-un interviu acordat săptămânalului german Die Zeit. „Mi-am luat Praga cu mine; mirosul, gustul, limba, peisajul, cultura”. Mai mult: a insistat, într-un mesaj transmis în 2009, ca opera să-i fie studiată drept literatură franceză și clasificată ca atare în librării.

Insuportabilul adevăr despre dezastrul unei lumi

Notorietatea internațională și-a câștigat-o datorită romanului „Insuportabila ușurătate a ființei”, o radiografie a vieții artistice și intelectuale din miezul regimului comunist cehoslovac, scrisă prin intermediul poveștii unui triunghi amoros din timpul invaziei sovietice și după înăbușirea protestelor democratice din Cehoslovacia. Când a inclus titlul în lista celor mai bune scrieri ale anului 1984, New York Times argumenta că apetitul pentru a povesti aventuri erotice îi oferă lui Kundera șansa „de a-și vedea adevăratul interes: să reproducă imaginea dezastrului prin care trece țara sa”.

Deși scrierile i-au fost traduse oficial încă din 1990 în Cehoslovacia, „Insuportabila ușurătate a ființei” a fost publicat abia în 2006. Apăruse între timp în zeci de alte țări, inclusiv în fostul bloc sovietic. Ecranizarea din 1988 a romanului, regizată de Philip Kaufman, cu Juliette Binoche și Daniel Day Lewis în rolurile principale, era deja de multă vreme un film cult - statut pe care l-a obținut și grație interesului crescând pe care Occidentul îl manifesta, în vremea aceea, a perestroikăi, pentru viața și culturile Europei de Est.

Ultimul titlu pe care l-a scris se numește „Festivalul derizoriului” și a apărut în 2015 la Paris.

A primit numeroase premii internaționale pentru literatură însă niciodată Nobelul, la care era un continuu abonat al nominalizărilor și mereu cotat printre favoriți.

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.