Mică şi falită - Islanda vrea în UE
27 iulie 2009Islandezii au fost mereu un popor mândru de independenţa lor. Iar până astăzi, cei 300.000 de locuitori ai insulei au avut succes cu această linie politică.
Acum însă, islandezii şi-ar dori să audă alături de imnul Islandei şi pe cel al Uniunii Europene. Motivul? Criza financiară şi recesiunea economică declanşată de aceasta au dus Islanda în pragul falimentului, iar guvernul de la Reykjavik vede în aderarea la spaţiul comunitar ultimul colac de salvare. Islanda îndeplineşte aproape toate criteriile de aderare stabilite de Uniunea Europeană la summitul de la Kopenhaga în 1993: respectarea drepturilor omului, statul de drept şi garantarea libertăţilor fundamentale sunt criterii pe care Islanda, ţara cu cea mai veche democraţie din lume, le respectă cu stricteţe.
Discuţiile de la Bruxelles nu se vor opri nici asupra unui alt criteriu de bază: apartenenţa geografică la Europa, care nu poate fi pusă la îndoială în cazul Islandei. În plus, faptul că Islanda este membră a Spaţiului Economic European şi a zonei Schengen constituie cu siguranţă un criteriu în plus în favoarea aderării.
Totuşi, negocierile între autorităţile de la Bruxelles şi executivul islandez ar putea dura vreme îndelungată. De ce? Deoarece procesul de aderare este lung şi complicat. Mai întâi, Islanda trebuie să înainteze Consiliului European oficial cererea de aderare, ceea ce s-a şi întâmplat în luna iulie anul curent. Mai apoi, şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să solicite aprobarea Comisiei Europene şi Parlamentului European pentru ca, în final, să decidă în unanimitate asupra acceptării sau respingerii cererii înaintate de Islanda.
Procesul de integrare devine însă concret abia cu declanşarea negocierilor de aderare. Altfel ca în cazul Turciei, este de aşteptat ca negocierile cu Islanda să fie încheiate cu rapiditate. Suedia, care deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului European speră chiar ca Islanda să adere la spaţiul comunitar deja în 2012. Speranţele ar putea fi cam pripite, ţinând cont că mai multe teme nu au nici în prezent o rezolvare clară, cum ar fi politica islandeză privind pescuitul.
Şi chiar dacă negocierile vor fi încheiate cu succes, aderarea la Uniunea Europeană a Islandei nu este garantată. Cetăţenii insulei vor vota prin referendum dacă doresc sau nu ca ţara lor să fie integrată în structurile europene.
Iar în cazul în care islandezii aprobă aderarea, la finalul procesului statele deja membre trebuie să accepte în unanimitate integrarea Islandei. Abia atunci când toate aceste formalităţi vor fi încheiate, la Reykjavik se va putea auzi imnul Uniunii Europene.
Autori: Andreas Noll/ Maria Pascu
Redactor: Robert Schwartz