Mai multă Europa, în viziunea popularilor
17 octombrie 2012Elmar Brok, unul dintre cei mai influenți politicieni creștin-democrați germani,
europarlamentar și șef al comisiei
pentru politică externă din
Legislativul
comunitar, a folosit ocazia Congresului PPE, desfășurat la București pe 17 și 18
octombrie, pentru a aminti cui trebuie să își
aducă aminte că Uniunea Europeană
nu este doar o piață comună ci și o comunitate de valori cu pretenții
democratice.
Democrația, însă, ca și fericirea, trece prin stomac. Prin urmare, prioritățile
rămân înghesuite în jurul temelor de natură economică.
O Europă în două trepte
financiare de viteză nu este, neapărat,
un proiect
greșit. Depinde, desigur, cum știi,
ca politician, să pui problema și
să vinzi
deciziile luate în dosul ușilor închise de birocrații cu jurământ trapist de
tăcere de la Bruxelles.
"E firesc să existe o coeziune mai puternică între cele 17 țări parte din zona
euro pentru că interesul este să
consolidăm nucleul monetar al Uniunii în jurul
căruia aceasta se poate dezvolta pe mai departe", admite Michel Barnier,
vicepreședintele francez al PPE și
comisar pentru Piața Internă,
punând accentul
pe coordonarea politicilor bugetare în favoarea unei disciplinări a zonei euro.
"A fost dovedită nevoia unei mai intense supervizări și a unei interdependențe
mai puternice. Lucrăm să
prezervăm, însă, integritatea și unitatea pieței unice
iar aceasta se referă la toate cele 27 de state. Proiectul este, însă, deschis
și țărilor din afara zonei euro dar care sunt interesate ca sistemul lor bancar
să fie plasat sub controlul supervizorului unic.
Germania a fost principalul avocat al unui asemenea demers și printre
obiectivele conservatorilor de la Berlin la acest congres al popularilor
europeni se numără asigurarea
acelei mase critice de lideri politici - șefi de
stat și de guvern - care să
susțină noile proiecte comunitare,
cu sacrificii
acceptate la nivel național în beneficiul efortului european. Filtrul electoral
cerne, însă - ceea ce, desigur, nu poate fi omis nici la nivelul congresului
PPE. În spatele sloganului "Răspunsul e mai multă Europă" trebuie să
existe
mesaje concrete și perspective palpabile pentru europenii din ce în ce mai
sceptici.
Fost comisar european pentru Justiție, Libertăți și Securitate și șef al
diplomației italiene în cabinetul Berlusconi, Franco Frattini a încercat să
explice motivele pentru care electoratul - inclusiv cel din România - ar putea
fi tentat să opteze pentru familia politică
a popularilor: "Principalul avantaj
este o abordare europeană mai profundă, în direcția Statelor Unite ale Europei,
dincolo de tradiționalele limite birocratice ale Europei, îndreptându-se către o
uniune politică menită să-i protejeze pe cetățenii europeni. Cu cât vom fi mai
integrați, cu atât mai protejați
vom fi în fața amenințărilor interne și externe.
Nici măcar cele mai puternice state ale Europei nu sunt capabile să facă singure
față competiției, în actuala lume globalizată. Nu poți concura cu Brazilia, China
sau Statele Unite decât comasând forțele". În ce privește interacțiunea mai
puternică dintre statele membre ale zonei euro în fundamentarea noilor norme de
conviețuire economică comunitară, Frattini consideră că "procesul de aprofundare
a integrării nu poate evolua decât cu participarea tuturor membrilor Uniunii. La
proiectul comun trebuie să coopereze toată
lumea, evitând izolarea uneia sau
alteia dintre țări".
"Congresul de la București marchează
lansarea unui nou manifest politic al
Partidului Popular, într-o epocă deopotrivă
dificilă și crucială pentru Europa",
a punctat precedentul președinte al Parlamentului European, ex-premierul
Poloniei Jerzy Buzek, explicând: "Este începutul unei discuții profunde despre
viitorul Uniunii Europene, o discuție necesară și din cadrul căreia nu pot lipsi
cetățenii. Integrarea nu poate avansa în absența sprijinului populației. Trebuie
să punem în dezbatere metodele de integrare politică, economică, bancară și fiscală. În egală măsură, însă, trebuie deschisă calea spre alegerea
democratică a candidaților
la funcțiile cheie în instituțiile
europene".
În perspectiva viitoarelor alegeri, europene sau naționale, agenda popularilor
nu se va rezuma doar la subiectele de anvergură politică transnațională,
la cele
macroeconomice sau de stabilitate monetară și
bugetară, mai degrabă străine percepției reale a cetățenilor. Europenii așteaptă, dincolo de discursuri și
promisiuni, locuri de muncă și
protecție în jungla financiară,
servici mai
ieftine dar fără rabat de
calitate, în special când vine vorba despre sănătate sau siguranța
alimentară. Nu in ultmul rând, într-o lume a economiei alternative, în care
dezvoltarea ține de viteza comunicării,
agenda digitală - incluzând drepturi
sporite pentru consumatorii online și securitatea sporită a conexiunilor la internet - se înscrie între prioritățile promise
de populari
europenilor.